Proverbe 6
1 Fiul meu, dacă te pui garant pentru prietenul tău, dacă ai bătut palma cu un străin,
Mwana wanga, ngati wamuperekera mnansi wako chikole, ngati walonjeza kumulipirira mlendo,
2 Ești prins în capcană prin cuvintele gurii tale, prin cuvintele gurii tale ești prins!
ngati wagwidwa ndi zimene iwe unanena, wakodwa ndi mawu a mʼkamwa mwako.
3 Fă aceasta acum, fiul meu, și eliberează-te când ajungi în mâna prietenului tău; du-te, umilește-te și întărește-l pe prietenul tău.
Tsono popeza iwe mwana wanga wadziponya mʼmanja mwa mnansi wako, chita izi kuti udzipulumutse: pita msanga ukamupemphe mnansi wako; kuti akumasule!
4 Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale.
Usagone tulo, usawodzere.
5 Eliberează-te precum o căprioară din mâna vânătorului și ca o pasăre din mâna păsărarului.
Dzipulumutse monga imachitira mphoyo mʼdzanja la mlenje, ndi monga imachitira mbalame mu msampha wa munthu wosaka.
6 Du-te la furnică, leneșule; ia aminte la căile ei și fii înțelept;
Pita kwa nyerere, mlesi iwe; kaonetsetse njira zake kuti uphunzirepo kanthu!
7 Ea, care, neavând nici călăuză, nici supraveghetor, nici stăpân,
Zilibe mfumu, zilibe woyangʼanira kapena wolamulira,
8 Își face rost de mâncare în timpul verii și își strânge mâncarea în timpul secerișului.
komabe zimasungiratu chakudya chake nthawi ya chilimwe ndipo zimatuta chakudyacho nthawi yokolola.
9 Cât timp vei dormi, leneșule? Când te vei trezi din somnul tău?
Kodi uzingogonabe pamenepo mpaka liti mlesi iwe? Kodi tulo tako tidzatha liti?
10 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
Ukati ndingogona pangʼono, ndingowodzera pangʼono ndingopinda manjawa pangʼono kuti ndipumule,
11 Așa va veni sărăcia ta ca un călător și lipsa ta ca un om înarmat.
umphawi udzakugwira ngati mbala ndipo usiwa udzafika ngati munthu wachifwamba.
12 Un om rău, un om stricat, umblă cu o gură perversă.
Munthu wachabechabe, munthu woyipa, amangoyendayenda ndi kumayankhula zoyipa,
13 El clipește din ochii lui, vorbește cu picioarele lui, învață pe alții cu degetele lui;
amatsinzinira maso ake, namakwakwaza mapazi ake ndi kulozaloza ndi zala zake,
14 Perversitate este în inima lui, uneltește ticăloșie necontenit, seamănă discordie.
amalingalira zoyipa ndi mtima wake wachinyengo ndipo nthawi zonse amangokhalira kuyambitsa mikangano pakati pa anthu.
15 De aceea nenorocirea lui va veni dintr-odată; dintr-odată va fi zdrobit fără remediu.
Nʼchifukwa chake tsoka lidzamugwera modzidzimutsa; adzawonongeka msangamsanga popanda chomupulumutsa.
16 Aceste șase lucruri le urăște DOMNUL; da, șapte sunt urâciune pentru el:
Pali zinthu zisanu ndi chimodzi zimene Yehova amadana nazo, zinthu zisanu ndi ziwiri zimene zimamunyansa:
17 O privire trufașă, o limbă mincinoasă și mâini care varsă sânge nevinovat,
maso onyada, pakamwa pabodza, manja akupha munthu wosalakwa,
18 O inimă care uneltește planuri stricate, picioare care sunt iuți să alerge la ticăloșie,
mtima wokonzekera kuchita zoyipa, mapazi othamangira msanga ku zoyipa,
19 Un martor fals care vântură minciuni și cel ce seamănă discordie între frați.
mboni yonama yoyankhula mabodza komanso munthu amene amayambitsa mikangano pakati pa abale.
20 Fiul meu, păzește porunca tatălui tău și nu părăsi legea mamei tale;
Mwana wanga, usunge malamulo a abambo ako; ndipo usataye zimene anakuphunzitsa amayi ako.
21 Prinde-le continuu peste inima ta și leagă-le în jurul gâtului tău.
Zimenezi uzimatirire pa mtima pako masiku onse, uzimangirire mʼkhosi mwako.
22 Când mergi, te va conduce; când dormi, te va ține; și când te trezești, va vorbi cu tine.
Ukamayenda, zidzakulozera njira; ukugona, zidzakulondera; ukudzuka, zidzakuyankhula.
23 Fiindcă porunca este o lampă și legea este lumină; și mustrările instruirii sunt calea vieții;
Paja malamulo awa ali ngati nyale, malangizowa ali ngati kuwunika, ndipo chidzudzulo cha mwambo ndiwo moyo weniweni,
24 Ca să te țină departe de femeia rea, de lingușeala limbii femeii străine.
kukupulumutsa kwa mkazi wadama, zimenezi zidzakutchinjiriza kwa mkazi wadama, ndi kukuthandiza kuti usamvere mawu oshashalika a mkazi wachiwerewere.
25 Nu pofti frumusețea ei în inima ta nici să nu te prindă cu pleoapele ei.
Mu mtima wako usakhumbire kukongola kwake, asakukope ndi zikope zake,
26 Căci printr-o femeie curvă va ajunge un bărbat la o bucată de pâine; și femeia adulteră va vâna viața prețioasă.
paja mkazi wadama amakusandutsa kukhala ngati nyenyeswa za buledi ndipo mkazi wa mwini wake amasokonezeratu moyo wako wonse.
27 Poate un bărbat să ia foc în sânul lui și hainele să nu îi fie arse?
Kodi munthu angathe kutenga moto zovala zake osapsa?
28 Poate cineva să meargă pe cărbuni încinși și picioarele să nu îi fie arse?
Kodi munthu angathe kuyenda pa makala amoto mapazi ake osapserera?
29 Așa și cel ce intră la soția aproapelui său; oricine se atinge de ea nu este nevinovat.
Ndizo zimachitikira munthu amene amagonana ndi mkazi wa munthu wina. Aliyense wokhudza mkazi wotere adzalangidwa.
30 Oamenii nu disprețuiesc un hoț, dacă fură pentru a-și sătura sufletul când este flămând;
Paja anthu sayinyoza mbala ikaba chifukwa chakuti ili ndi njala.
31 Dar dacă este găsit, va da înapoi de șapte ori; va da toată averea casei sale.
Komabe ngati mbalayo igwidwa iyenera kulipira kasanu nʼkawiri, ngakhale kulandidwa katundu wa mʼnyumba mwake.
32 Dar oricine comite adulter cu o femeie, îi lipsește înțelegerea; cel ce face aceasta își nimicește sufletul.
Munthu wochita chigololo ndi wopanda nzeru. Wochita zimenezi amangodziwononga yekha.
33 Va obține rană și dezonoare și ocara lui nu va fi ștearsă.
Adzalandira mabala ndi mʼnyozo, ndipo manyazi ake sadzamuchokera.
34 Fiindcă gelozia este turbarea unui bărbat; de aceea nu va cruța în ziua răzbunării.
Paja nsanje imachititsa mwini mkaziyo kukalipa, ndipo sadzachita chifundo pobwezera.
35 Nu va lua aminte la nicio răscumpărare nici nu va fi mulțumit, deși tu dai multe daruri.
Iye savomera dipo lililonse; sangapepeseke ngakhale umupatse mphatso zochuluka motani.
