Proverbe 5
1 Fiul meu, dă atenție la înțelepciunea mea și apleacă-ți urechea la înțelegerea mea,
Filho meu, atende à minha sabedoria: à minha inteligência inclina o teu ouvido;
2 Ca să iei aminte la discernere și ca buzele tale să păzească cunoașterea.
Para que conserves os meus avisos e os teus beiços guardem o conhecimento.
3 Fiindcă buzele femeii străine picură ca fagurele și gura ei este mai alunecoasă decât untdelemnul;
Porque os lábios da estranha destilam favos de mel, e o seu paladar é mais macio do que o azeite.
4 Dar sfârșitul ei este amar ca pelinul, ascuțit ca o sabie cu două tăișuri.
Porém o seu fim é amargoso como o absinto, agudo como a espada de dois fios.
Os seus pés descem à morte: os seus passos pegam no inferno. (Sheol h7585)
6 Ca nu cumva să cumpănești cărarea vieții, căile ei sunt schimbătoare, ca să nu le poți cunoaște.
Para que não ponderes a vereda da vida, são as suas carreiras variáveis, e não saberás delas.
7 De aceea ascultați-mă acum copiilor și nu vă depărtați de cuvintele gurii mele!
Agora, pois, filhos, dai-me ouvidos, e não vos desvieis das palavras da minha boca.
8 Mută-ți calea departe de ea și nu te apropia de ușa casei ei,
Alonga dela o teu caminho, e não chegues à porta da sua casa;
9 Ca nu cumva să dai onoarea ta altora și anii tăi celui crud,
Para que não dês a outros a tua honra, nem os teus anos a cruéis.
10 Ca nu cumva să fie îndestulați străinii cu bogăția ta și ostenelile tale să fie în casa unui străin,
Para que não se fartem os estranhos do teu poder, e todos os teus afadigados trabalhos não entrem na casa do estrangeiro,
11 Și la urmă să jelești, când carnea ta și trupul tău sunt mistuite,
E gemas no teu fim, consumindo-se a tua carne e o teu corpo.
12 Și să spui: Cum de am urât instruirea și inima mea a disprețuit mustrarea;
E digas: Como aborreci a correção! e desprezou o meu coração a repreensão!
13 Și nu am ascultat de vocea învățătorilor mei, nici nu mi-am aplecat urechea la cei ce m-au instruit!
E não escutei a voz dos meus ensinadores, nem a meus mestres inclinei o meu ouvido!
14 Am fost aproape în fiecare rău în mijlocul mulțimii și al adunării.
Quase que em todo o mal me achei no meio da congregação e do ajuntamento.
15 Bea apă din propriul tău izvor și ape curgătoare din propria ta fântână.
Bebe água da tua cisterna, e das correntes do teu poço.
16 Izvoarele tale să se reverse departe și râuri de ape să fie pe străzi.
Derramem-se por de fora as tuas fontes, e pelas ruas os ribeiros de águas.
17 Să fie numai ale tale și nu ale străinilor care sunt cu tine.
Sejam para ti só, e não para os estranhos contigo.
18 Fântâna ta să fie binecuvântată; și bucură-te cu soția tinereții tale.
Seja bendito o teu manancial, e alegra-te da mulher da tua mocidade.
19 Ca cerboaica drăgăstoasă să fie ea și o căprioară plăcută; să te sature tot timpul sânii ei; și fii întotdeauna îmbătat de dragostea ei.
Como serva amorosa, e gazela graciosa, os seus peitos te saciarão em todo o tempo: e pelo seu amor sejas atraído perpetuamente.
20 Și de ce ai dori tu, fiul meu, să fii îmbătat de o femeie străină și să îmbrățișezi sânul unei străine?
E porque, filho meu, andarias atraído pela estranha, e abraçarias o seio da estrangeira?
21 Căci căile omului sunt înaintea ochilor DOMNULUI și el cumpănește toate cărările lui.
Porque os caminhos do homem estão perante os olhos do Senhor, e ele pesa todas as suas carreiras.
22 Propriile lui nelegiuiri îl vor prinde pe cel stricat și va fi ținut cu funiile păcatelor sale.
Quanto ao ímpio, as suas iniquidades o prenderão, e com as cordas do seu pecado será detido.
23 El va muri fără instruire și în măreția nechibzuinței sale se va rătăci.
Ele morrerá, porque sem correção andou, e pelo excesso da sua loucura andará errado.
