< Proverbe 5 >
1 Fiul meu, dă atenție la înțelepciunea mea și apleacă-ți urechea la înțelegerea mea,
Synu mój! bądź pilen mądrości mojej, a ku mojej roztropności nakłoń ucha twego,
2 Ca să iei aminte la discernere și ca buzele tale să păzească cunoașterea.
Abyś strzegł ostrożności, a umiejętność aby wargi twoje zachowała.
3 Fiindcă buzele femeii străine picură ca fagurele și gura ei este mai alunecoasă decât untdelemnul;
Bo choć niewiasty obcej wargi miodem opływają, a gładsze niż oliwa usta jej:
4 Dar sfârșitul ei este amar ca pelinul, ascuțit ca o sabie cu două tăișuri.
Ale ostatnie rzeczy jej gorzkie jak piołun, a ostre jako miecz na obie strony ostry.
5 Picioarele ei merg jos la moarte, pașii ei apucă spre iad. (Sheol )
Nogi jej zstępują do śmierci, a do piekła chód jej prowadzi. (Sheol )
6 Ca nu cumva să cumpănești cărarea vieții, căile ei sunt schimbătoare, ca să nu le poți cunoaște.
Jeźlibyś zważyć chciał ścieszkę żywota jej, nie pewne są drogi jej, nie poznasz ich.
7 De aceea ascultați-mă acum copiilor și nu vă depărtați de cuvintele gurii mele!
Przetoż teraz, synowie! słuchajcie mię, a nie odstępujcie od powieści ust moich.
8 Mută-ți calea departe de ea și nu te apropia de ușa casei ei,
Oddal od niej drogę twoję, a nie przybliżaj się ku drzwiom domu jej.
9 Ca nu cumva să dai onoarea ta altora și anii tăi celui crud,
Byś snać nie podał obcym sławy twojej, a lat twoich okrutnikowi;
10 Ca nu cumva să fie îndestulați străinii cu bogăția ta și ostenelile tale să fie în casa unui străin,
By się snać nie nasycili obcy siłą twoją, a prace twoje nie zostały w domu cudzym;
11 Și la urmă să jelești, când carnea ta și trupul tău sunt mistuite,
I narzekałbyś w ostateczne czasy twoje, gdybyś zniszczył czerstwość twoję i ciało twoje;
12 Și să spui: Cum de am urât instruirea și inima mea a disprețuit mustrarea;
I rzekłbyś: O jakożem miał ćwiczenie w nienawiści, a strofowaniem gardziło serce moje!
13 Și nu am ascultat de vocea învățătorilor mei, nici nu mi-am aplecat urechea la cei ce m-au instruit!
Nie słuchałem głosu ćwiczących mię, a tym, którzy mię uczyli, nie nakłaniałem ucha mego!
14 Am fost aproape în fiecare rău în mijlocul mulțimii și al adunării.
Maluczkom nie przyszedł we wszystko nieszczęście, w pośród zebrania i zgromadzenia.
15 Bea apă din propriul tău izvor și ape curgătoare din propria ta fântână.
Pij wodę ze zdroju twego, a wody płynące ze źródła twego!
16 Izvoarele tale să se reverse departe și râuri de ape să fie pe străzi.
Niech się precz rozchodzą źródła twoje, a po ulicach strumienie wód.
17 Să fie numai ale tale și nu ale străinilor care sunt cu tine.
Miej je sam dla siebie, a nie obcy z tobą.
18 Fântâna ta să fie binecuvântată; și bucură-te cu soția tinereții tale.
Niech nie będzie zdrój twój błogosławiony, a wesel się z żony młodości twojej.
19 Ca cerboaica drăgăstoasă să fie ea și o căprioară plăcută; să te sature tot timpul sânii ei; și fii întotdeauna îmbătat de dragostea ei.
Niechżeć będzie jako łani wdzięczna, i sarna rozkodzna; niech cię nasycają piersi jej na każdy czas, w miłości jej kochaj się ustawicznie.
20 Și de ce ai dori tu, fiul meu, să fii îmbătat de o femeie străină și să îmbrățișezi sânul unei străine?
Bo przeczże się masz kochać w obcej, synu mój! i odpoczywać na łonie cudzej?
21 Căci căile omului sunt înaintea ochilor DOMNULUI și el cumpănește toate cărările lui.
Gdyż przed oczyma Pańskiemi są drogi człowiecze, a on wszystkie ścieszki jego waży.
22 Propriile lui nelegiuiri îl vor prinde pe cel stricat și va fi ținut cu funiile păcatelor sale.
Nieprawości własne pojmają niezbożnika, a w powrozach grzechu swego uwikle się.
23 El va muri fără instruire și în măreția nechibzuinței sale se va rătăci.
Onci umrze, przeto, że nie przyjmował ćwiczenia, a dla wielkości głupstwa swego będzie błądził.