Proverbe 5
1 Fiul meu, dă atenție la înțelepciunea mea și apleacă-ți urechea la înțelegerea mea,
Son min, gjev agt på min visdom, lut øyra ned til mitt vit!
2 Ca să iei aminte la discernere și ca buzele tale să păzească cunoașterea.
So du kann halda deg gløggtenkt, og lipporne gøyma på kunnskap.
3 Fiindcă buzele femeii străine picură ca fagurele și gura ei este mai alunecoasă decât untdelemnul;
For honning dryp av skjøkjelippor, og hennar gom er sleipar’ enn olje,
4 Dar sfârșitul ei este amar ca pelinul, ascuțit ca o sabie cu două tăișuri.
men til slutt er ho beisk som malurt, kvass som eit tvieggja sverd.
Hennar føter stig ned til dauden, hennar fet fører radt til helheims. (Sheol h7585)
6 Ca nu cumva să cumpănești cărarea vieții, căile ei sunt schimbătoare, ca să nu le poți cunoaște.
Ho gjeng ikkje livsens stig, gålaus vinglar ho vegvill.
7 De aceea ascultați-mă acum copiilor și nu vă depărtați de cuvintele gurii mele!
Og no, søner, høyr på meg, og vik ikkje frå det munnen min mæler!
8 Mută-ți calea departe de ea și nu te apropia de ușa casei ei,
Lat din veg vera langt frå henne, kom’kje nær til husdøri hennar!
9 Ca nu cumva să dai onoarea ta altora și anii tăi celui crud,
Annars gjev du din vænleik til andre, åt ein hardstyrar åri dine.
10 Ca nu cumva să fie îndestulați străinii cu bogăția ta și ostenelile tale să fie în casa unui străin,
Av di eiga vil framande mettast, det du samla med stræv, kjem i annanmanns hus,
11 Și la urmă să jelești, când carnea ta și trupul tău sunt mistuite,
so du lyt stynja til slutt når ditt hold og kjøt er upptært,
12 Și să spui: Cum de am urât instruirea și inima mea a disprețuit mustrarea;
og segja: «Kor kunde eg hata tukt, og hjarta mitt vanvyrda age?
13 Și nu am ascultat de vocea învățătorilor mei, nici nu mi-am aplecat urechea la cei ce m-au instruit!
Kvi høyrde eg ikkje på meistrarne mine, og lydde på deim som lærde meg?
14 Am fost aproape în fiecare rău în mijlocul mulțimii și al adunării.
Nær var eg komen ille i det midt i mengdi som sat til tings.»
15 Bea apă din propriul tău izvor și ape curgătoare din propria ta fântână.
Drikk or din eigen brunn, det som renn or di eigi kjelda!
16 Izvoarele tale să se reverse departe și râuri de ape să fie pe străzi.
Skulde kjeldorne dine renna på gata, vatsbekkjerne dine ute på torgi?
17 Să fie numai ale tale și nu ale străinilor care sunt cu tine.
Lat deim vera berre for deg, og ikkje for framande med deg!
18 Fântâna ta să fie binecuvântată; și bucură-te cu soția tinereții tale.
Kjelda di vere velsigna, gled du deg i din ungdoms viv.
19 Ca cerboaica drăgăstoasă să fie ea și o căprioară plăcută; să te sature tot timpul sânii ei; și fii întotdeauna îmbătat de dragostea ei.
Elskhugs-hindi, ynde-gasella - barmen hennar alltid deg kveikje, stødt vere du trylt av hennar kjærleik.
20 Și de ce ai dori tu, fiul meu, să fii îmbătat de o femeie străină și să îmbrățișezi sânul unei străine?
Kvi skulde du, son min, tryllast av onnor kona, og femna barmen på framand kvinna?
21 Căci căile omului sunt înaintea ochilor DOMNULUI și el cumpănește toate cărările lui.
For Herren hev kvar manns vegar for augo, og han jamnar alle hans stigar.
22 Propriile lui nelegiuiri îl vor prinde pe cel stricat și va fi ținut cu funiile păcatelor sale.
Den gudlause vert fanga i misgjerningarne sine, hans synde-band bind honom fast.
23 El va muri fără instruire și în măreția nechibzuinței sale se va rătăci.
Han døyr av di han ikkje let seg aga, og ved sin store dårskap tumlar han i koll.
