< Proverbe 5 >
1 Fiul meu, dă atenție la înțelepciunea mea și apleacă-ți urechea la înțelegerea mea,
Figlio mio, fà attenzione alla mia sapienza e porgi l'orecchio alla mia intelligenza,
2 Ca să iei aminte la discernere și ca buzele tale să păzească cunoașterea.
perché tu possa seguire le mie riflessioni e le tue labbra custodiscano la scienza.
3 Fiindcă buzele femeii străine picură ca fagurele și gura ei este mai alunecoasă decât untdelemnul;
Stillano miele le labbra di una straniera e più viscida dell'olio è la sua bocca;
4 Dar sfârșitul ei este amar ca pelinul, ascuțit ca o sabie cu două tăișuri.
ma ciò che segue è amaro come assenzio, pungente come spada a doppio taglio.
5 Picioarele ei merg jos la moarte, pașii ei apucă spre iad. (Sheol )
I suoi piedi scendono verso la morte, i suoi passi conducono agli inferi. (Sheol )
6 Ca nu cumva să cumpănești cărarea vieții, căile ei sunt schimbătoare, ca să nu le poți cunoaște.
Per timore che tu guardi al sentiero della vita, le sue vie volgono qua e là; essa non se ne cura.
7 De aceea ascultați-mă acum copiilor și nu vă depărtați de cuvintele gurii mele!
Ora, figlio mio, ascoltami e non allontanarti dalle parole della mia bocca.
8 Mută-ți calea departe de ea și nu te apropia de ușa casei ei,
Tieni lontano da lei il tuo cammino e non avvicinarti alla porta della sua casa,
9 Ca nu cumva să dai onoarea ta altora și anii tăi celui crud,
per non mettere in balìa di altri il tuo vigore e i tuoi anni in balìa di un uomo crudele,
10 Ca nu cumva să fie îndestulați străinii cu bogăția ta și ostenelile tale să fie în casa unui străin,
perché non si sazino dei tuoi beni gli estranei, non finiscano le tue fatiche in casa di un forestiero
11 Și la urmă să jelești, când carnea ta și trupul tău sunt mistuite,
e tu non gema sulla tua sorte, quando verranno meno il tuo corpo e la tua carne,
12 Și să spui: Cum de am urât instruirea și inima mea a disprețuit mustrarea;
e dica: «Perché mai ho odiato la disciplina e il mio cuore ha disprezzato la correzione?
13 Și nu am ascultat de vocea învățătorilor mei, nici nu mi-am aplecat urechea la cei ce m-au instruit!
Non ho ascoltato la voce dei miei maestri, non ho prestato orecchio a chi m'istruiva.
14 Am fost aproape în fiecare rău în mijlocul mulțimii și al adunării.
Per poco non mi son trovato nel colmo dei mali in mezzo alla folla e all'assemblea».
15 Bea apă din propriul tău izvor și ape curgătoare din propria ta fântână.
Bevi l'acqua della tua cisterna e quella che zampilla dal tuo pozzo,
16 Izvoarele tale să se reverse departe și râuri de ape să fie pe străzi.
perché le tue sorgenti non scorrano al di fuori, i tuoi ruscelli nelle pubbliche piazze,
17 Să fie numai ale tale și nu ale străinilor care sunt cu tine.
ma siano per te solo e non per degli estranei insieme a te.
18 Fântâna ta să fie binecuvântată; și bucură-te cu soția tinereții tale.
Sia benedetta la tua sorgente; trova gioia nella donna della tua giovinezza:
19 Ca cerboaica drăgăstoasă să fie ea și o căprioară plăcută; să te sature tot timpul sânii ei; și fii întotdeauna îmbătat de dragostea ei.
cerva amabile, gazzella graziosa, essa s'intrattenga con te; le sue tenerezze ti inebrino sempre; sii tu sempre invaghito del suo amore!
20 Și de ce ai dori tu, fiul meu, să fii îmbătat de o femeie străină și să îmbrățișezi sânul unei străine?
Perché, figlio mio, invaghirti d'una straniera e stringerti al petto di un'estranea?
21 Căci căile omului sunt înaintea ochilor DOMNULUI și el cumpănește toate cărările lui.
Poiché gli occhi del Signore osservano le vie dell'uomo ed egli vede tutti i suoi sentieri.
22 Propriile lui nelegiuiri îl vor prinde pe cel stricat și va fi ținut cu funiile păcatelor sale.
L'empio è preda delle sue iniquità, è catturato con le funi del suo peccato.
23 El va muri fără instruire și în măreția nechibzuinței sale se va rătăci.
Egli morirà per mancanza di disciplina, si perderà per la sua grande stoltezza.