Proverbe 5
1 Fiul meu, dă atenție la înțelepciunea mea și apleacă-ți urechea la înțelegerea mea,
Mein Sohn, merke auf meine Weisheit, neige dein Ohr zu meiner Einsicht,
2 Ca să iei aminte la discernere și ca buzele tale să păzească cunoașterea.
um Besonnenheit zu beobachten, und damit deine Lippen Erkenntnis bewahren.
3 Fiindcă buzele femeii străine picură ca fagurele și gura ei este mai alunecoasă decât untdelemnul;
Denn Honigseim träufeln die Lippen der Fremden, und glatter als Öl ist ihr Gaumen;
4 Dar sfârșitul ei este amar ca pelinul, ascuțit ca o sabie cu două tăișuri.
aber ihr Letztes ist bitter wie Wermut, scharf wie ein zweischneidiges Schwert.
Ihre Füße steigen hinab zum Tode, an dem Scheol haften ihre Schritte. (Sheol h7585)
6 Ca nu cumva să cumpănești cărarea vieții, căile ei sunt schimbătoare, ca să nu le poți cunoaște.
Damit sie nicht den Weg des Lebens einschlage, schweifen ihre Bahnen, ohne daß sie es weiß.
7 De aceea ascultați-mă acum copiilor și nu vă depărtați de cuvintele gurii mele!
Nun denn, ihr Söhne, höret auf mich, und weichet nicht ab von den Worten meines Mundes!
8 Mută-ți calea departe de ea și nu te apropia de ușa casei ei,
Halte fern von ihr deinen Weg, und nahe nicht zu der Tür ihres Hauses:
9 Ca nu cumva să dai onoarea ta altora și anii tăi celui crud,
damit du nicht anderen deine Blüte gebest, und deine Jahre dem Grausamen;
10 Ca nu cumva să fie îndestulați străinii cu bogăția ta și ostenelile tale să fie în casa unui străin,
damit nicht Fremde sich sättigen an deinem Vermögen, und dein mühsam Erworbenes nicht komme in eines Ausländers Haus;
11 Și la urmă să jelești, când carnea ta și trupul tău sunt mistuite,
und du nicht stöhnest bei deinem Ende, wenn dein Fleisch und dein Leib dahinschwinden, und sagest:
12 Și să spui: Cum de am urât instruirea și inima mea a disprețuit mustrarea;
Wie habe ich die Unterweisung gehaßt, und mein Herz hat die Zucht verschmäht!
13 Și nu am ascultat de vocea învățătorilor mei, nici nu mi-am aplecat urechea la cei ce m-au instruit!
Und ich habe nicht gehört auf die Stimme meiner Unterweiser, und mein Ohr nicht zugeneigt meinen Lehrern.
14 Am fost aproape în fiecare rău în mijlocul mulțimii și al adunării.
Wenig fehlte, so wäre ich in allem Bösen gewesen, inmitten der Versammlung und der Gemeinde.
15 Bea apă din propriul tău izvor și ape curgătoare din propria ta fântână.
Trinke Wasser aus deiner Cisterne und Fließendes aus deinem Brunnen.
16 Izvoarele tale să se reverse departe și râuri de ape să fie pe străzi.
Mögen nach außen sich ergießen deine Quellen, deine Wasserbäche auf die Straßen.
17 Să fie numai ale tale și nu ale străinilor care sunt cu tine.
Dir allein sollen sie gehören, und nicht Fremden mit dir.
18 Fântâna ta să fie binecuvântată; și bucură-te cu soția tinereții tale.
Deine Quelle sei gesegnet, und erfreue dich an dem Weibe deiner Jugend;
19 Ca cerboaica drăgăstoasă să fie ea și o căprioară plăcută; să te sature tot timpul sânii ei; și fii întotdeauna îmbătat de dragostea ei.
die liebliche Hindin und anmutige Gemse-ihre Brüste mögen dich berauschen zu aller Zeit, taumle stets in ihrer Liebe.
20 Și de ce ai dori tu, fiul meu, să fii îmbătat de o femeie străină și să îmbrățișezi sânul unei străine?
Und warum solltest du, mein Sohn, an einer Fremden taumeln, und den Busen einer Fremden [Eig. Ausländerin] umarmen? -
21 Căci căile omului sunt înaintea ochilor DOMNULUI și el cumpănește toate cărările lui.
Denn vor den Augen Jehovas sind eines jeden Wege, und alle seine Geleise wägt er ab. [O. bahnt er]
22 Propriile lui nelegiuiri îl vor prinde pe cel stricat și va fi ținut cu funiile păcatelor sale.
Die eigenen Missetaten werden ihn, den Gesetzlosen, fangen, und in seiner Sünde Banden wird er festgehalten werden.
23 El va muri fără instruire și în măreția nechibzuinței sale se va rătăci.
Sterben wird er, weil ihm Zucht mangelt, und in der Größe seiner Torheit wird er dahintaumeln.
