< Proverbe 5 >
1 Fiul meu, dă atenție la înțelepciunea mea și apleacă-ți urechea la înțelegerea mea,
Mon fils, sois attentif à ma sagesse, incline ton oreille à mon intelligence;
2 Ca să iei aminte la discernere și ca buzele tale să păzească cunoașterea.
Afin que tu gardes mes avis, et que tes lèvres conservent la science.
3 Fiindcă buzele femeii străine picură ca fagurele și gura ei este mai alunecoasă decât untdelemnul;
Car les lèvres de l'étrangère distillent des rayons de miel, et son palais est plus doux que l'huile.
4 Dar sfârșitul ei este amar ca pelinul, ascuțit ca o sabie cu două tăișuri.
Mais ce qui en provient est amer comme de l'absinthe, et aigu comme une épée à deux tranchants.
5 Picioarele ei merg jos la moarte, pașii ei apucă spre iad. (Sheol )
Ses pieds descendent à la mort, ses démarches aboutissent au sépulcre. (Sheol )
6 Ca nu cumva să cumpănești cărarea vieții, căile ei sunt schimbătoare, ca să nu le poți cunoaște.
Afin que tu ne balances point le chemin de la vie; ses chemins en sont écartés, tu ne le connaîtras point.
7 De aceea ascultați-mă acum copiilor și nu vă depărtați de cuvintele gurii mele!
Maintenant donc, enfants, écoutez-moi, et ne vous détournez point des paroles de ma bouche.
8 Mută-ți calea departe de ea și nu te apropia de ușa casei ei,
Eloigne ton chemin de la femme étrangère, et n'approche point de l'entrée de sa maison.
9 Ca nu cumva să dai onoarea ta altora și anii tăi celui crud,
De peur que tu ne donnes ton honneur à d'autres, et tes ans au cruel.
10 Ca nu cumva să fie îndestulați străinii cu bogăția ta și ostenelile tale să fie în casa unui străin,
De peur que les étrangers ne se rassasient de tes facultés, et que le fruit de ton travail ne soit en la maison du forain;
11 Și la urmă să jelești, când carnea ta și trupul tău sunt mistuite,
Et que tu ne rugisses quand tu seras près de ta fin, quand ta chair et ton corps seront consumés;
12 Și să spui: Cum de am urât instruirea și inima mea a disprețuit mustrarea;
Et que tu ne dises: Comment ai-je haï l'instruction, et comment mon cœur a-t-il dédaigné les répréhensions?
13 Și nu am ascultat de vocea învățătorilor mei, nici nu mi-am aplecat urechea la cei ce m-au instruit!
Et comment n'ai-je point obéi à la voix de ceux qui m'instruisaient, et n'ai-je point incliné mon oreille à ceux qui m'enseignaient?
14 Am fost aproape în fiecare rău în mijlocul mulțimii și al adunării.
Peu s'en est fallu que je n'aie été dans toute sorte de mal, au milieu de la congrégation et de l'assemblée.
15 Bea apă din propriul tău izvor și ape curgătoare din propria ta fântână.
Bois des eaux de ta citerne, et des ruisseaux du milieu de ton puits;
16 Izvoarele tale să se reverse departe și râuri de ape să fie pe străzi.
Que tes fontaines se répandent dehors, et les ruisseaux d'eau par les rues;
17 Să fie numai ale tale și nu ale străinilor care sunt cu tine.
Qu'elles soient à toi seul, et non aux étrangers avec toi.
18 Fântâna ta să fie binecuvântată; și bucură-te cu soția tinereții tale.
Que ta source soit bénie, et réjouis-toi de la femme de ta jeunesse,
19 Ca cerboaica drăgăstoasă să fie ea și o căprioară plăcută; să te sature tot timpul sânii ei; și fii întotdeauna îmbătat de dragostea ei.
[Comme] d'une biche aimable, et d'une chevrette gracieuse; que ses mamelles te rassasient en tout temps, et sois continuellement épris de son amour;
20 Și de ce ai dori tu, fiul meu, să fii îmbătat de o femeie străină și să îmbrățișezi sânul unei străine?
Et pourquoi, mon fils, irais-tu errant après l'étrangère, et embrasserais-tu le sein de la foraine?
21 Căci căile omului sunt înaintea ochilor DOMNULUI și el cumpănește toate cărările lui.
Vu que les voies de l'homme sont devant les yeux de l'Eternel, et qu'il pèse toutes ses voies.
22 Propriile lui nelegiuiri îl vor prinde pe cel stricat și va fi ținut cu funiile păcatelor sale.
Les iniquités du méchant l'attraperont, et il sera retenu par les cordes de son péché.
23 El va muri fără instruire și în măreția nechibzuinței sale se va rătăci.
Il mourra faute d'instruction, et il ira errant par la grandeur de sa folie.