Proverbe 5
1 Fiul meu, dă atenție la înțelepciunea mea și apleacă-ți urechea la înțelegerea mea,
Mon fils, sois attentif à ma sagesse, incline ton oreille à mon intelligence,
2 Ca să iei aminte la discernere și ca buzele tale să păzească cunoașterea.
pour garder les pensées réfléchies et pour que tes lèvres conservent la connaissance.
3 Fiindcă buzele femeii străine picură ca fagurele și gura ei este mai alunecoasă decât untdelemnul;
Car les lèvres de l’étrangère distillent du miel, et son palais est plus doux que l’huile;
4 Dar sfârșitul ei este amar ca pelinul, ascuțit ca o sabie cu două tăișuri.
mais à la fin elle est amère comme l’absinthe, aiguë comme une épée à deux tranchants.
Ses pieds descendent à la mort, ses pas atteignent le shéol, (Sheol h7585)
6 Ca nu cumva să cumpănești cărarea vieții, căile ei sunt schimbătoare, ca să nu le poți cunoaște.
de sorte qu’elle ne pèse pas le sentier de la vie; ses voies sont errantes: elle n’a pas de connaissance.
7 De aceea ascultați-mă acum copiilor și nu vă depărtați de cuvintele gurii mele!
Et maintenant, [mes] fils, écoutez-moi, et ne vous détournez pas des paroles de ma bouche.
8 Mută-ți calea departe de ea și nu te apropia de ușa casei ei,
Éloigne ta voie d’auprès d’elle, et ne t’approche point de l’entrée de sa maison;
9 Ca nu cumva să dai onoarea ta altora și anii tăi celui crud,
de peur que tu ne donnes ton honneur à d’autres, et tes années à l’homme cruel;
10 Ca nu cumva să fie îndestulați străinii cu bogăția ta și ostenelile tale să fie în casa unui străin,
de peur que des étrangers ne se rassasient de ton bien, et que ton travail ne soit dans la maison d’un étranger;
11 Și la urmă să jelești, când carnea ta și trupul tău sunt mistuite,
et que tu ne gémisses à ta fin, quand ta chair et ton corps se consumeront;
12 Și să spui: Cum de am urât instruirea și inima mea a disprețuit mustrarea;
et que tu ne dises: Comment ai-je haï l’instruction, et mon cœur a-t-il méprisé la répréhension?
13 Și nu am ascultat de vocea învățătorilor mei, nici nu mi-am aplecat urechea la cei ce m-au instruit!
Comment n’ai-je pas écouté la voix de ceux qui m’instruisaient, ni incliné mon oreille vers ceux qui m’enseignaient?
14 Am fost aproape în fiecare rău în mijlocul mulțimii și al adunării.
Peu s’en est fallu que je n’aie été dans toute sorte de mal, au milieu de la congrégation et de l’assemblée.
15 Bea apă din propriul tău izvor și ape curgătoare din propria ta fântână.
Bois des eaux de ta citerne, et de ce qui coule du milieu de ton puits.
16 Izvoarele tale să se reverse departe și râuri de ape să fie pe străzi.
Tes fontaines se répandront au-dehors, des ruisseaux d’eau dans les places.
17 Să fie numai ale tale și nu ale străinilor care sunt cu tine.
Qu’elles soient à toi seul, et non à des étrangers avec toi.
18 Fântâna ta să fie binecuvântată; și bucură-te cu soția tinereții tale.
Que ta source soit bénie, et réjouis-toi de la femme de ta jeunesse,
19 Ca cerboaica drăgăstoasă să fie ea și o căprioară plăcută; să te sature tot timpul sânii ei; și fii întotdeauna îmbătat de dragostea ei.
biche des amours, et chevrette pleine de grâce; que ses seins t’enivrent en tout temps; sois continuellement épris de son amour.
20 Și de ce ai dori tu, fiul meu, să fii îmbătat de o femeie străină și să îmbrățișezi sânul unei străine?
Et pourquoi, mon fils, serais-tu épris d’une étrangère, et embrasserais-tu le sein de l’étrangère?
21 Căci căile omului sunt înaintea ochilor DOMNULUI și el cumpănește toate cărările lui.
Car les voies de l’homme sont devant les yeux de l’Éternel, et il pèse tous ses chemins.
22 Propriile lui nelegiuiri îl vor prinde pe cel stricat și va fi ținut cu funiile păcatelor sale.
Le méchant, ses iniquités le saisiront, et il sera tenu par les cordes de son péché;
23 El va muri fără instruire și în măreția nechibzuinței sale se va rătăci.
il mourra faute de discipline, et il s’égarera dans la grandeur de sa folie.
