Proverbe 5
1 Fiul meu, dă atenție la înțelepciunea mea și apleacă-ți urechea la înțelegerea mea,
Poikani, ota vaari viisaudestani: kallista korvas oppiini,
2 Ca să iei aminte la discernere și ca buzele tale să păzească cunoașterea.
Ettäs pitäisit hyvän neuvon, ja sinun huules pitäis toimen.
3 Fiindcă buzele femeii străine picură ca fagurele și gura ei este mai alunecoasă decât untdelemnul;
Sillä porton huulet ovat niin kuin mesileipä, ja hänen kitansa liukkaampi kuin öljy;
4 Dar sfârșitul ei este amar ca pelinul, ascuțit ca o sabie cu două tăișuri.
Mutta viimeiseltä karvas kuin koiruoho, ja terävä kuin kaksiteräinen miekka.
Hänen jalkansa menevät alas kuolemaan, ja hänen askeleensa joutuvat helvettiin. (Sheol h7585)
6 Ca nu cumva să cumpănești cărarea vieții, căile ei sunt schimbătoare, ca să nu le poți cunoaște.
Ei hän käy kohdastansa elämän tielle: huikentelevaiset ovat hänen astumisensa, niin ettei hän tiedä, kuhunka hän menee.
7 De aceea ascultați-mă acum copiilor și nu vă depărtați de cuvintele gurii mele!
Niin kuulkaat nyt minua, lapseni, ja älkäät poiketko minun puheistani.
8 Mută-ți calea departe de ea și nu te apropia de ușa casei ei,
Olkoon sinun ties kaukana hänestä, ja älä lähesty hänen hänen huoneensa ovea,
9 Ca nu cumva să dai onoarea ta altora și anii tăi celui crud,
Ettes antaisi kunniaas muukalaisille, ja vuosias julmille;
10 Ca nu cumva să fie îndestulați străinii cu bogăția ta și ostenelile tale să fie în casa unui străin,
Ettei muukalaiset ravittaisi sinun varastas, ja sinun työs olis toisen huoneessa,
11 Și la urmă să jelești, când carnea ta și trupul tău sunt mistuite,
Ja sinä viimein huokaisit, koska elämäs ja hyvyytes tuhlannut olet,
12 Și să spui: Cum de am urât instruirea și inima mea a disprețuit mustrarea;
Ja sanoisit: voi! kuinka minä olen vihannut hyvää neuvoa, ja sydämeni on hyljännyt kurituksen!
13 Și nu am ascultat de vocea învățătorilor mei, nici nu mi-am aplecat urechea la cei ce m-au instruit!
Ja en kuullut opettajani ääntä, enkä kallistanut korvaani opettajaini puoleen!
14 Am fost aproape în fiecare rău în mijlocul mulțimii și al adunării.
Minä olen lähes kaikkeen pahuuteen joutunut, kaiken kansan ja seurakunnan keskellä.
15 Bea apă din propriul tău izvor și ape curgătoare din propria ta fântână.
Juo vettä kaivostas, ja mitä lähteestäs vuotaa.
16 Izvoarele tale să se reverse departe și râuri de ape să fie pe străzi.
Anna luontolähtees vuotaa ulos, ja vesiojas kujille.
17 Să fie numai ale tale și nu ale străinilor care sunt cu tine.
Mutta pidä ne yksinäs, ja ei yksikään muukalainen sinun kanssas.
18 Fântâna ta să fie binecuvântată; și bucură-te cu soția tinereții tale.
Sinun kaivos olkoon siunattu, ja iloitse nuoruutes vaimosta.
19 Ca cerboaica drăgăstoasă să fie ea și o căprioară plăcută; să te sature tot timpul sânii ei; și fii întotdeauna îmbătat de dragostea ei.
Se on suloinen niinkuin naaras hirvi, ja otollinen niinkuin metsävuohi: hänen rakkautensa sinua aina ravitkoon; ja iloita itseäs aina hänen rakkaudestansa.
20 Și de ce ai dori tu, fiul meu, să fii îmbătat de o femeie străină și să îmbrățișezi sânul unei străine?
Poikani, miksis annat muukalaisen sinuas pettää, ja halajat vierasta syliä?
21 Căci căile omului sunt înaintea ochilor DOMNULUI și el cumpănește toate cărările lui.
Sillä Herran edessä ovat kaikkien ihmisten tiet, ja hän tutkii kaikki heidän askeleensa.
22 Propriile lui nelegiuiri îl vor prinde pe cel stricat și va fi ținut cu funiile păcatelor sale.
Jumalattoman vääryys käsittää hänen, ja hänen syntinsä paulat ottavat hänet kiinni.
23 El va muri fără instruire și în măreția nechibzuinței sale se va rătăci.
Hänen pitää kuoleman, ettei hän antanut opettaa itsiänsä, ja suuressa tyhmyydessänsä tulee hän petetyksi.
