Proverbe 31
1 Cuvintele împăratului Lemuel, profeția pe care mama lui l-a învățat.
Töwendikiler, padishah Lemuelge uning anisi arqiliq wehiy bilen kelgen sözlerdur; anisi bu sözlerni uninggha ögetken:
2 Ce, fiul meu? Și ce, fiul pântecelui meu? Și ce, fiul promisiunilor mele?
I oghlum, i méning amriqim, qesemler bilen tiligen arzuluqum, men sanga néme dey?
3 Nu da vigoarea ta femeilor, nici căile tale aceleia ce distruge împărați.
Küch-quwwitingni ayal-xotunlar teripige serp qilmighin; Yaki padishahlarnimu weyran qilidighan ishlargha bérilgüchi bolma!
4 Nu este pentru împărați, O Lemuel, nu este pentru împărați să bea vin, nici pentru prinți băutura tare;
I Lemuel, sharab ichish padishahlargha layiq emes, Emirlergimu haraqqa xumar bolush yarashmas.
5 Ca nu cumva să bea și să uite legea și să pervertească judecata oricăruia dintre cei nenorociți.
Bolmisa ular sharab ichip, [muqeddes] belgilimilerni untup, Bozek bendilerning heqqini astin-üstün qiliwétishi mumkin.
6 Dă băutură tare aceluia ce stă să piară și vin acelora cu o inimă îndurerată.
Küchlük haraq ölgüsi kelgenlerge, hesretke chömgenlerge bérilsun!
7 Lasă-l să bea și să își uite sărăcia și să nu își mai amintească de nefericirea lui.
Ular sharabni ichip, miskinlikini untup, Qaytidin derd-elimini ésige keltürmisun!
8 Deschide-ți gura pentru cel mut în cauza tuturor acelora ce sunt rânduiți pentru nimicire.
Özliri üchün gep qilalmaydighanlargha aghzingni achqin, Halak bolay dégenlerning dewaside gep qil.
9 Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și pledează în cauza celui sărac și nevoiaș.
Süküt qilma, ular üchün lilla höküm qil, Ézilgenlerning we miskinlerning derdige derman bol.
10 Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Fiindcă prețul ei este mult peste cel al rubinelor.
Peziletlik ayalni kim tapalaydu? Uning qimmiti leel-yaqutlardinmu zor éship chüshidu.
11 Inima soțului ei se încrede în ea, așa încât el nu va avea nevoie de pradă.
Érining köngli uninggha tayinip xatirjem turidu, U bolghachqa érining alghan oljisi kem emestur!
12 Ea îi va face bine și nu rău în toate zilele vieții ei.
U ömür boyi érige wapadar bolup yaxshiliq qilidu, Uni ziyan’gha uchratmaydu.
13 Ea caută lână și in și lucrează cu plăcere cu mâinile ei.
U qoy yungi we kendir tépip, Öz qoli bilen jan dep ejir qilidu.
14 Ea este precum corăbiile comercianților; de departe își aduce mâncarea.
U soda kémilirige oxshash, [Ailini béqishtiki] ozuq-tülüklerni yiraq jaylardin toshuydu.
15 Ea se trezește când este încă noapte și dă mâncare casei ei și o porție servitoarelor.
Tang yorumasta u ornidin turidu, Ailisidikilerge yémeklik teyyarlaydu, Xizmetkar-dédeklerge nésiwisini teqsim qilidu.
16 Ea are în considerare un câmp și îl cumpără; cu rodul mâinilor ei sădește o vie.
U bir parche étizni özi körüp alidu; Qoli bilen yighqan daramettin u bir üzümzar bina qilidu.
17 Ea își încinge șalele cu putere și își întărește brațele.
[Ishqa qarap] u bélini küch bilen baghlar, Bileklirini küchlendürer;
18 Ea pricepe că produsele ei sunt bune; candela ei nu se stinge în noapte.
Öz ishining paydiliqliqigha közi yéter, Kéchiche chirighini öchürmey ish qilar.
19 Ea își pune mâinile pe furcă și mâinile ei țin fusul.
U qolliri bilen chaqni chörer, Barmaqliri yip urchuqini tutar.
20 Ea își întinde mâna spre cel sărac; da, își întinde mâinile spre cel nevoiaș.
Ajizlargha yardem qolini uzitar; Hajetmenlerge qollirini sozar.
21 Ea nu se teme de zăpadă pentru casa ei, fiindcă toți ai casei ei sunt îmbrăcați cu stacojiu.
Qar yaghqanda u ailisi toghruluq endishe qilmaydu, Öyidikilerning hemmisige qizil kiyimler kiydürülgen.
22 Ea își face singură cuverturi; îmbrăcămintea ei este mătase și purpură.
Kariwat yapquchlirini özi toquydu; Özining kiyim-kéchekliri kanap we sösün rexttindur.
23 Soțul ei este cunoscut la porți, când șade printre bătrânii țării.
Érining sheher derwazilirida abruyi bar; Shu yerde u yurttiki aqsaqallar qataridin orun alidu.
24 Ea face stofe fine de in și le vinde; și dă comerciantului brâie.
U nepis kanaptin kiyim-kéchek tikip uni satidu; Belwaghlarni tikip sodigerlerni teminleydu.
25 Putere și onoare sunt îmbrăcămintea ei și ea se va bucura de ziua care vine.
Kiyimi küch-qudret we izzet-hörmettur; U kélechekke ümid bilen külüp qaraydu.
26 Ea își deschide gura cu înțelepciune și pe limba ei se află legea bunătății.
Aghzini achsila, dana söz qilidu, Tilida méhribane nesihetler bar.
27 Ea veghează căile celor din casa ei și nu mănâncă pâinea trândăviei.
Ailisidiki ishlardin daim xewer alidu, Bikargha nan yémeydu.
28 Copiii ei se ridică și o numesc binecuvântată; soțul ei la fel și o laudă:
Perzentliri ornidin turup uninggha bext-beriket tileydu; Érimu mubareklep uni maxtap: —
29 Multe fiice s-au purtat virtuos, dar tu le întreci pe toate.
«Pezilet bilen yashighan ayallar köptur, Biraq sen ularning hemmisidinmu éship chüshisen» — deydu.
30 Favoarea este înșelătoare și frumusețea este deșartă, dar o femeie care se teme de DOMNUL va fi lăudată.
Güzellik séhri aldamchidur, Hösn-jamalmu peqet bir köpük, xalas, Peqet Perwerdigardin qorqidighan ayalla maxtilidu!
31 Dă-i din rodul mâinilor ei și să o laude la porți propriile ei fapte.
U öz méhnitining méwiliridin behrimen bolsun! Ejirliri uni derwazilarda hörmet-shöhretke érishtürsun!
