Proverbe 31
1 Cuvintele împăratului Lemuel, profeția pe care mama lui l-a învățat.
Besede kralja Lemuéla, prerokba, katero ga je učila njegova mati.
2 Ce, fiul meu? Și ce, fiul pântecelui meu? Și ce, fiul promisiunilor mele?
Kaj, moj sin? In kaj, sin moje maternice? In kaj, sin mojih zaobljub?
3 Nu da vigoarea ta femeilor, nici căile tale aceleia ce distruge împărați.
Svoje moči ne daj ženski niti svojih poti tistim, ki uničujejo kralje.
4 Nu este pentru împărați, O Lemuel, nu este pentru împărați să bea vin, nici pentru prinți băutura tare;
To ni za kralje, oh Lemuél, to ni za kralje, da pijejo vino niti za prince močna pijača,
5 Ca nu cumva să bea și să uite legea și să pervertească judecata oricăruia dintre cei nenorociți.
da ne bi pili in pozabili postave in izkrivili sodbo kateregakoli izmed prizadetih.
6 Dă băutură tare aceluia ce stă să piară și vin acelora cu o inimă îndurerată.
Močno pijačo daj tistemu, ki je pripravljen, da propade in vino tistim, ki so potrtih src.
7 Lasă-l să bea și să își uite sărăcia și să nu își mai amintească de nefericirea lui.
Naj pije in pozabi svojo revščino in se nič več ne spominja svoje bede.
8 Deschide-ți gura pentru cel mut în cauza tuturor acelora ce sunt rânduiți pentru nimicire.
Odpri svoja usta za nemega v imenu vseh takšnih, ki so določeni k uničenju.
9 Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și pledează în cauza celui sărac și nevoiaș.
Odpri svoja usta, sodi pravično in zagovarjaj pravdo ubogega in pomoči potrebnega.
10 Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Fiindcă prețul ei este mult peste cel al rubinelor.
Kdo lahko najde vrlo žensko? Kajti njena vrednost je daleč nad rubini.
11 Inima soțului ei se încrede în ea, așa încât el nu va avea nevoie de pradă.
Srce njenega soproga varno zaupa vanjo, tako da ne bo imel nobene potrebe po plenu.
12 Ea îi va face bine și nu rău în toate zilele vieții ei.
Delala mu bo dobro in ne zla vse dni svojega življenja.
13 Ea caută lână și in și lucrează cu plăcere cu mâinile ei.
Išče volno in lan in voljno dela s svojimi rokami.
14 Ea este precum corăbiile comercianților; de departe își aduce mâncarea.
Podobna je trgovčevim ladjam, svojo hrano prinaša od daleč.
15 Ea se trezește când este încă noapte și dă mâncare casei ei și o porție servitoarelor.
Tudi vstaja, ko je še noč in daje hrano svoji družini ter obrok svojim deklam.
16 Ea are în considerare un câmp și îl cumpără; cu rodul mâinilor ei sădește o vie.
Prouči polje in ga kupuje; s sadom svojih rok zasadi vinograd.
17 Ea își încinge șalele cu putere și își întărește brațele.
Svoja ledja opasuje z močjo in utrjuje svoje lakte.
18 Ea pricepe că produsele ei sunt bune; candela ei nu se stinge în noapte.
Zaznava, da je njeno trgovanje dobro, njena sveča ponoči ne ugasne.
19 Ea își pune mâinile pe furcă și mâinile ei țin fusul.
Svoje roke polaga k vretenu in njene roke držijo preslico.
20 Ea își întinde mâna spre cel sărac; da, își întinde mâinile spre cel nevoiaș.
Svojo roko izteguje k ubogemu; da, svoji roki izteguje pomoči potrebnemu.
21 Ea nu se teme de zăpadă pentru casa ei, fiindcă toți ai casei ei sunt îmbrăcați cu stacojiu.
Ne boji se snega za svojo družino, kajti vsa njena družina je oblečena s škrlatom.
22 Ea își face singură cuverturi; îmbrăcămintea ei este mătase și purpură.
Sama izdeluje pokrivala iz tapiserije, njeno oblačilo sta svila in škrlat.
23 Soțul ei este cunoscut la porți, când șade printre bătrânii țării.
Njen soprog je poznan v velikih vratih, ko sedi med starešinami dežele.
24 Ea face stofe fine de in și le vinde; și dă comerciantului brâie.
Ona izdeluje tanko laneno platno in ga prodaja in pasove dostavlja trgovcu.
25 Putere și onoare sunt îmbrăcămintea ei și ea se va bucura de ziua care vine.
Moč in spoštovanje sta njeno oblačilo in veselila se bo v času, ki pride.
26 Ea își deschide gura cu înțelepciune și pe limba ei se află legea bunătății.
Svoja usta odpira z modrostjo in na njenem jeziku je postava prijaznosti.
27 Ea veghează căile celor din casa ei și nu mănâncă pâinea trândăviei.
Dobro gleda na poti svoje družine in ne jé kruha brezdelja.
28 Copiii ei se ridică și o numesc binecuvântată; soțul ei la fel și o laudă:
Njeni otroci vstanejo in jo kličejo blagoslovljena, tudi njen soprog in jo hvali.
29 Multe fiice s-au purtat virtuos, dar tu le întreci pe toate.
Mnoge hčere so storile krepostno, toda ti jih prekašaš vse.
30 Favoarea este înșelătoare și frumusețea este deșartă, dar o femeie care se teme de DOMNUL va fi lăudată.
Naklonjenost je varljiva in lepota je prazna, toda ženska, ki se boji Gospoda, bo hvaljena.
31 Dă-i din rodul mâinilor ei și să o laude la porți propriile ei fapte.
Dajte ji od sadu njenih rok in naj jo njena lastna dela hvalijo v velikih vratih.
