Proverbe 31
1 Cuvintele împăratului Lemuel, profeția pe care mama lui l-a învățat.
Zvirevo zvaMambo Remueri, zvirevo zvaakadzidziswa namai vake:
2 Ce, fiul meu? Și ce, fiul pântecelui meu? Și ce, fiul promisiunilor mele?
“Nhaiwe mwanakomana wangu, iwe mwanakomana wokubereka, iwe mwanakomana wemhiko dzangu,
3 Nu da vigoarea ta femeilor, nici căile tale aceleia ce distruge împărați.
usapedzera simba rako pavakadzi, nenzira dzako pane avo vanoparadza madzimambo.
4 Nu este pentru împărați, O Lemuel, nu este pentru împărați să bea vin, nici pentru prinți băutura tare;
“Hazvisi zvamadzimambo, nhaiwe Remueri, hazvina kufanira madzimambo kunwa waini, hazvina kufanira vatongi kukara doro,
5 Ca nu cumva să bea și să uite legea și să pervertească judecata oricăruia dintre cei nenorociți.
nokuti vangazonwa vakakanganwa zvakatemwa nomurayiro, uye vakazotadza kururamisira kodzero dzavanomanikidzwa vose.
6 Dă băutură tare aceluia ce stă să piară și vin acelora cu o inimă îndurerată.
Ipai doro kuna avo vari kuparara, newaini kuna avo vari mukurwadziwa:
7 Lasă-l să bea și să își uite sărăcia și să nu își mai amintească de nefericirea lui.
regai vanwe vakanganwe urombo hwavo, uye varege kuzorangarirazve kutambudzika kwavo.
8 Deschide-ți gura pentru cel mut în cauza tuturor acelora ce sunt rânduiți pentru nimicire.
“Taurai pachinzvimbo chaavo vasingagoni kuzvitaurira, pamusoro pekodzero dzavose vanoshayiwa.
9 Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și pledează în cauza celui sărac și nevoiaș.
Taura utonge zvakanaka; udzivirire kodzero dzavarombo navanoshayiwa.”
10 Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Fiindcă prețul ei este mult peste cel al rubinelor.
Mudzimai ane unhu hwakanaka ndiani angamuwana? Mutengo wake unopfuura nokure matombo anokosha emarubhi.
11 Inima soțului ei se încrede în ea, așa încât el nu va avea nevoie de pradă.
Murume wake anovimba naye zvizere, uye haana chaanoshayiwa chinokosha.
12 Ea îi va face bine și nu rău în toate zilele vieții ei.
Anoitira murume wake zvakanaka, kwete zvakaipa, mazuva ose oupenyu hwake.
13 Ea caută lână și in și lucrează cu plăcere cu mâinile ei.
Anosarudza wuru neshinda uye anoshanda namaoko anoshingaira.
14 Ea este precum corăbiile comercianților; de departe își aduce mâncarea.
Akafanana nezvikepe zvavatengesi, anondotora zvokudya zvake kure.
15 Ea se trezește când este încă noapte și dă mâncare casei ei și o porție servitoarelor.
Anomuka kuchakasviba; agotsvagira mhuri yake zvokudya uye agopa varandakadzi vake basa ravo.
16 Ea are în considerare un câmp și îl cumpără; cu rodul mâinilor ei sădește o vie.
Anonanʼanidza munda agoutenga; anosima munda wemizambiringa nezvaakawana namaoko ake.
17 Ea își încinge șalele cu putere și își întărește brațele.
Anoita basa rake nesimba; maoko ake akasimba kuti aite mabasa ake.
18 Ea pricepe că produsele ei sunt bune; candela ei nu se stinge în noapte.
Anoona kuti kushambadzira kwake kunobatsira, uye mwenje wake haudzimi pausiku.
19 Ea își pune mâinile pe furcă și mâinile ei țin fusul.
Muruoko rwake anobata chirukiso, uye anobata chirukwa neminwe yake.
20 Ea își întinde mâna spre cel sărac; da, își întinde mâinile spre cel nevoiaș.
Anotambanudzira maoko ake kuvarombo, uye anotandavadzira maoko ake kune vanoshayiwa.
21 Ea nu se teme de zăpadă pentru casa ei, fiindcă toți ai casei ei sunt îmbrăcați cu stacojiu.
Kana kwotonhora, haatyire mhuri yake; nokuti vose vakapfeka nguo dzinodziya.
22 Ea își face singură cuverturi; îmbrăcămintea ei este mătase și purpură.
Anozvigadzirira zvokuwaridza panhoo yake; anozvipfekedza nguo yomucheka wakaisvonaka, uye nomucheka wepepuru.
23 Soțul ei este cunoscut la porți, când șade printre bătrânii țării.
Murume wake anoremekedzwa pasuo reguta, kana agere pakati pavakuru venyika.
24 Ea face stofe fine de in și le vinde; și dă comerciantului brâie.
Mudzimai anoita nguo dzemicheka yakanaka agodzitengesa, uye anotengesera vanotengesa micheka yokumonera muhuro.
25 Putere și onoare sunt îmbrăcămintea ei și ea se va bucura de ziua care vine.
Simba nokukudzwa ndizvo nguo dzake; anofara akatarisana namazuva anouya.
26 Ea își deschide gura cu înțelepciune și pe limba ei se află legea bunătății.
Anotaura nouchenjeri, uye kurayira kwakatendeka kuri parurimi rwake.
27 Ea veghează căile celor din casa ei și nu mănâncă pâinea trândăviei.
Anotarira zvakanaka mararamiro emhuri yake, uye haadyi zvokudya zvousimbe.
28 Copiii ei se ridică și o numesc binecuvântată; soțul ei la fel și o laudă:
Vana vake vanosimuka vagomuti akaropafadzwa, murume wakewo, anomurumbidza:
29 Multe fiice s-au purtat virtuos, dar tu le întreci pe toate.
“Vakadzi vazhinji vanoita zvinhu zvakanaka, asi iwe unovakunda vose.”
30 Favoarea este înșelătoare și frumusețea este deșartă, dar o femeie care se teme de DOMNUL va fi lăudată.
Zvinofadza zvinonyengera, uye runako ndorwenguva duku; asi mukadzi anotya Jehovha anofanira kurumbidzwa.
31 Dă-i din rodul mâinilor ei și să o laude la porți propriile ei fapte.
Mupeiwo mubayiro wake waakashandira, uye mabasa ake ngaamupe kurumbidzwa pasuo reguta.
