Proverbe 31
1 Cuvintele împăratului Lemuel, profeția pe care mama lui l-a învățat.
Речи цара Лемуила; сабране речи, којима га је учила мати његова.
2 Ce, fiul meu? Și ce, fiul pântecelui meu? Și ce, fiul promisiunilor mele?
Шта, сине мој, шта, сине утробе моје, и шта, сине завета мојих?
3 Nu da vigoarea ta femeilor, nici căile tale aceleia ce distruge împărați.
Не дај крепост своју женама, ни путеве своје онима што сатиру цареве.
4 Nu este pentru împărați, O Lemuel, nu este pentru împărați să bea vin, nici pentru prinți băutura tare;
Није за цареве, Лемуило, није за цареве да пију вино, ни за кнезове да пију силовито пиће,
5 Ca nu cumva să bea și să uite legea și să pervertească judecata oricăruia dintre cei nenorociți.
Да не би пијући заборавио уредбе, и изменио правицу коме невољнику.
6 Dă băutură tare aceluia ce stă să piară și vin acelora cu o inimă îndurerată.
Подајте силовито пиће ономе који хоће да пропадне, и вино онима који су тужног срца;
7 Lasă-l să bea și să își uite sărăcia și să nu își mai amintească de nefericirea lui.
Нека се напије и заборави своје сиромаштво, и да се више не сећа своје муке.
8 Deschide-ți gura pentru cel mut în cauza tuturor acelora ce sunt rânduiți pentru nimicire.
Отварај уста своја за немога, за ствар свих намењених смрти.
9 Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și pledează în cauza celui sărac și nevoiaș.
Отварај уста своја, суди право, дај правицу невољноме и убогоме.
10 Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Fiindcă prețul ei este mult peste cel al rubinelor.
Ко ће наћи врсну жену? Јер вреди више него бисер.
11 Inima soțului ei se încrede în ea, așa încât el nu va avea nevoie de pradă.
Ослања се на њу срце мужа њеног, и добитка неће недостајати.
12 Ea îi va face bine și nu rău în toate zilele vieții ei.
Чини му добро, а не зло, свега века свог.
13 Ea caută lână și in și lucrează cu plăcere cu mâinile ei.
Тражи вуне и лана, и ради по вољи рукама својим.
14 Ea este precum corăbiile comercianților; de departe își aduce mâncarea.
Она је као лађа трговачка, из далека доноси храну своју.
15 Ea se trezește când este încă noapte și dă mâncare casei ei și o porție servitoarelor.
Устаје док је још ноћ, даје храну чељади својој и посао девојкама својим.
16 Ea are în considerare un câmp și îl cumpără; cu rodul mâinilor ei sădește o vie.
Мисли о њиви, и узме је, од рада руку својих сади виноград.
17 Ea își încinge șalele cu putere și își întărește brațele.
Опасује снагом бедра своја и крепи мишице своје.
18 Ea pricepe că produsele ei sunt bune; candela ei nu se stinge în noapte.
Види како јој је добра радња, не гаси јој се ноћу жижак.
19 Ea își pune mâinile pe furcă și mâinile ei țin fusul.
Рукама својим маша се преслице, и прстима својим држи вретено.
20 Ea își întinde mâna spre cel sărac; da, își întinde mâinile spre cel nevoiaș.
Руку своју отвара сиромаху, и пружа руке убогоме.
21 Ea nu se teme de zăpadă pentru casa ei, fiindcă toți ai casei ei sunt îmbrăcați cu stacojiu.
Не боји се снега за своју чељад, јер сва чељад њена има по двоје хаљине.
22 Ea își face singură cuverturi; îmbrăcămintea ei este mătase și purpură.
Покриваче сама себи гради, тако платно и скерлет одело јој је
23 Soțul ei este cunoscut la porți, când șade printre bătrânii țării.
Зна се муж њен на вратима кад седи са старешинама земаљским.
24 Ea face stofe fine de in și le vinde; și dă comerciantului brâie.
Кошуље гради и продаје, и појасе даје трговцу.
25 Putere și onoare sunt îmbrăcămintea ei și ea se va bucura de ziua care vine.
Одело јој је крепост и лепота, и осмева се на време које иде.
26 Ea își deschide gura cu înțelepciune și pe limba ei se află legea bunătății.
Уста своја отвара мудро и на језику јој је наука блага.
27 Ea veghează căile celor din casa ei și nu mănâncă pâinea trândăviei.
Пази на владање чељади своје, и хлеба у лењости не једе.
28 Copiii ei se ridică și o numesc binecuvântată; soțul ei la fel și o laudă:
Синови њени подижу се и благосиљају је; муж њен такође хвали је;
29 Multe fiice s-au purtat virtuos, dar tu le întreci pe toate.
Многе су жене биле врсне, али ти их надвишујеш све.
30 Favoarea este înșelătoare și frumusețea este deșartă, dar o femeie care se teme de DOMNUL va fi lăudată.
Љупкост је преварна и лепота ташта; жена која се боји Господа, она заслужује похвалу.
31 Dă-i din rodul mâinilor ei și să o laude la porți propriile ei fapte.
Подајте јој од плода руку њених, и нека је хвале на вратима дела њена.
