Proverbe 31
1 Cuvintele împăratului Lemuel, profeția pe care mama lui l-a învățat.
Ko nga kupu a Kingi Remuera; ko te poropititanga i whakaakona ai ia e tona whaea.
2 Ce, fiul meu? Și ce, fiul pântecelui meu? Și ce, fiul promisiunilor mele?
He aha, e taku tama? He aha, e te tama a toku kopu? A he aha, e te tama a aku kupu taurangi?
3 Nu da vigoarea ta femeilor, nici căile tale aceleia ce distruge împărați.
Kaua e hoatu tou kaha ki nga wahine, ou ara hoki ki te mea whakangaro o nga kingi.
4 Nu este pentru împărați, O Lemuel, nu este pentru împărați să bea vin, nici pentru prinți băutura tare;
Ehara ma nga kingi, e Remuera, ehara ma nga kingi te inu waina; ehara hoki ma nga rangatira te mea, Kei hea he wai kaha?
5 Ca nu cumva să bea și să uite legea și să pervertească judecata oricăruia dintre cei nenorociți.
Kei inu ratou, a ka wareware ki te ture, a ka whakapeau ke i te whakawa o te tangata e tukinotia ana.
6 Dă băutură tare aceluia ce stă să piară și vin acelora cu o inimă îndurerată.
Hoatu he wai kaha ma te tangata e tata ana te marere, he waina hoki ki nga wairua pouri:
7 Lasă-l să bea și să își uite sărăcia și să nu își mai amintească de nefericirea lui.
Tukua ia kia inu, kia wareware ai ki tona rawakore, a kore ake he mahara ki ona mate.
8 Deschide-ți gura pentru cel mut în cauza tuturor acelora ce sunt rânduiți pentru nimicire.
Kia puaki tou mangai mo te wahangu, i te whakawakanga o te hunga katoa kua waiho mo te mate.
9 Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și pledează în cauza celui sărac și nevoiaș.
Kia puaki tou mangai, whakaritea te whakawa i runga i te tika, tohea te tohe a te ware, a te rawakore.
10 Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Fiindcă prețul ei este mult peste cel al rubinelor.
Ko wai e kite i te wahine e u ana tona pai? Ko tona utu hoki kei runga noa atu i to nga rupi.
11 Inima soțului ei se încrede în ea, așa încât el nu va avea nevoie de pradă.
Ka whakapono te ngakau o tana tane ki a ia, a kahore ona hapanga i te taonga.
12 Ea îi va face bine și nu rău în toate zilele vieții ei.
He pai tana e mea ai ki a ia, kahore hoki he kino, i nga ra katoa e ora ai ia.
13 Ea caută lână și in și lucrează cu plăcere cu mâinile ei.
E kimi ana ia i te huruhuru hipi, i te muka, a ka ngakau nui te mahi a ona ringa.
14 Ea este precum corăbiile comercianților; de departe își aduce mâncarea.
Ko tona rite kei nga kaipuke o nga kaihokohoko; e mauria mai ana e ia tana kai i tawhiti.
15 Ea se trezește când este încă noapte și dă mâncare casei ei și o porție servitoarelor.
E maranga ana hoki ia i te mea e po tonu ana, a hoatu ana e ia he kai ma tona whare, he mahi hoki e rite ana ma ana kotiro.
16 Ea are în considerare un câmp și îl cumpără; cu rodul mâinilor ei sădește o vie.
E whakaaroaro ana ia ki tetahi mara, a ka hokona e ia: whakatokia ana e ia he mara waina, he hua na ona ringa.
17 Ea își încinge șalele cu putere și își întărește brațele.
E whitiki ana ia i tona hope ki te kaha, e mea ana i ona takakau kia pakari.
18 Ea pricepe că produsele ei sunt bune; candela ei nu se stinge în noapte.
Ka kite ia he pai tana i hokohoko ai: e kore tana rama e mate i te po.
19 Ea își pune mâinile pe furcă și mâinile ei țin fusul.
Ka totoro atu ona ringa ki te mea takai miro, ka pupuri ona ringa ki te pou muka.
20 Ea își întinde mâna spre cel sărac; da, își întinde mâinile spre cel nevoiaș.
Ka wherahia tona ringa ki te ware; ae ra, ka totoro atu ona ringa ki te rawakore.
21 Ea nu se teme de zăpadă pentru casa ei, fiindcă toți ai casei ei sunt îmbrăcați cu stacojiu.
E kore ia e wehi i te hukarere mo tona whare; no te mea kua kakahuria tona whare katoa ki te ngangana.
22 Ea își face singură cuverturi; îmbrăcămintea ei este mătase și purpură.
Oti ake i a ia te whatuwhatu he whariki mona; he rinena pai, he papura ona kakahu.
23 Soțul ei este cunoscut la porți, când șade printre bătrânii țării.
E mohiotia ana tana tane i nga kuwaha, ina noho tahi ia ki nga kaumatua o te whenua.
24 Ea face stofe fine de in și le vinde; și dă comerciantului brâie.
E hanga ana e ia he rinena pai, a hokona atu ana; e hoatu ana e ia he whitiki ki nga kaihoko.
25 Putere și onoare sunt îmbrăcămintea ei și ea se va bucura de ziua care vine.
He kaha, he honore ona kakahu; a e kata ana ia ki nga ra o muri atu.
26 Ea își deschide gura cu înțelepciune și pe limba ei se află legea bunătății.
He nui ona whakaaro ina puaki tona mangai; kei tona arero te ture o te atawhai.
27 Ea veghează căile celor din casa ei și nu mănâncă pâinea trândăviei.
Ka ata tirohia e ia nga ara o tona whare, e kore ano ia e kai i te taro o te mangere.
28 Copiii ei se ridică și o numesc binecuvântată; soțul ei la fel și o laudă:
Ka whakatika ana tamariki, a he kupu manaaki ta ratou mona; Tana tane hoki, ka whakamoemiti ano ia ki a ia, ka mea:
29 Multe fiice s-au purtat virtuos, dar tu le întreci pe toate.
He tokomaha nga tamahine i u te pai o ta ratou mahi, otiia hira ake tau i a ratou katoa.
30 Favoarea este înșelătoare și frumusețea este deșartă, dar o femeie care se teme de DOMNUL va fi lăudată.
He mea teka noa te manako, he mea horihori te ataahua: tena ko te wahine e wehi ana i a Ihowa, ko ia e whakamoemititia.
31 Dă-i din rodul mâinilor ei și să o laude la porți propriile ei fapte.
Hoatu ki a ia o nga hua o ona ringa; a ma ana mahi ia e whakamoemiti i nga kuwaha.
