Proverbe 31
1 Cuvintele împăratului Lemuel, profeția pe care mama lui l-a învățat.
Verba Lamuelis regis. Visio qua erudivit eum mater sua.
2 Ce, fiul meu? Și ce, fiul pântecelui meu? Și ce, fiul promisiunilor mele?
[Quid, dilecte mi? quid, dilecte uteri mei? quid, dilecte votorum meorum?
3 Nu da vigoarea ta femeilor, nici căile tale aceleia ce distruge împărați.
Ne dederis mulieribus substantiam tuam, et divitias tuas ad delendos reges.
4 Nu este pentru împărați, O Lemuel, nu este pentru împărați să bea vin, nici pentru prinți băutura tare;
Noli regibus, o Lamuel, noli regibus dare vinum, quia nullum secretum est ubi regnat ebrietas;
5 Ca nu cumva să bea și să uite legea și să pervertească judecata oricăruia dintre cei nenorociți.
et ne forte bibant, et obliviscantur judiciorum, et mutent causam filiorum pauperis.
6 Dă băutură tare aceluia ce stă să piară și vin acelora cu o inimă îndurerată.
Date siceram mœrentibus, et vinum his qui amaro sunt animo.
7 Lasă-l să bea și să își uite sărăcia și să nu își mai amintească de nefericirea lui.
Bibant, et obliviscantur egestatis suæ, et doloris sui non recordentur amplius.
8 Deschide-ți gura pentru cel mut în cauza tuturor acelora ce sunt rânduiți pentru nimicire.
Aperi os tuum muto, et causis omnium filiorum qui pertranseunt.
9 Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și pledează în cauza celui sărac și nevoiaș.
Aperi os tuum, decerne quod justum est, et judica inopem et pauperem.]
10 Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Fiindcă prețul ei este mult peste cel al rubinelor.
[Mulierem fortem quis inveniet? procul et de ultimis finibus pretium ejus.
11 Inima soțului ei se încrede în ea, așa încât el nu va avea nevoie de pradă.
Confidit in ea cor viri sui, et spoliis non indigebit.
12 Ea îi va face bine și nu rău în toate zilele vieții ei.
Reddet ei bonum, et non malum, omnibus diebus vitæ suæ.
13 Ea caută lână și in și lucrează cu plăcere cu mâinile ei.
Quæsivit lanam et linum, et operata est consilia manuum suarum.
14 Ea este precum corăbiile comercianților; de departe își aduce mâncarea.
Facta est quasi navis institoris, de longe portans panem suum.
15 Ea se trezește când este încă noapte și dă mâncare casei ei și o porție servitoarelor.
Et de nocte surrexit, deditque prædam domesticis suis, et cibaria ancillis suis.
16 Ea are în considerare un câmp și îl cumpără; cu rodul mâinilor ei sădește o vie.
Consideravit agrum, et emit eum; de fructu manuum suarum plantavit vineam.
17 Ea își încinge șalele cu putere și își întărește brațele.
Accinxit fortitudine lumbos suos, et roboravit brachium suum.
18 Ea pricepe că produsele ei sunt bune; candela ei nu se stinge în noapte.
Gustavit, et vidit quia bona est negotiatio ejus; non extinguetur in nocte lucerna ejus.
19 Ea își pune mâinile pe furcă și mâinile ei țin fusul.
Manum suam misit ad fortia, et digiti ejus apprehenderunt fusum.
20 Ea își întinde mâna spre cel sărac; da, își întinde mâinile spre cel nevoiaș.
Manum suam aperuit inopi, et palmas suas extendit ad pauperem.
21 Ea nu se teme de zăpadă pentru casa ei, fiindcă toți ai casei ei sunt îmbrăcați cu stacojiu.
Non timebit domui suæ a frigoribus nivis; omnes enim domestici ejus vestiti sunt duplicibus.
22 Ea își face singură cuverturi; îmbrăcămintea ei este mătase și purpură.
Stragulatam vestem fecit sibi; byssus et purpura indumentum ejus.
23 Soțul ei este cunoscut la porți, când șade printre bătrânii țării.
Nobilis in portis vir ejus, quando sederit cum senatoribus terræ.
24 Ea face stofe fine de in și le vinde; și dă comerciantului brâie.
Sindonem fecit, et vendidit, et cingulum tradidit Chananæo.
25 Putere și onoare sunt îmbrăcămintea ei și ea se va bucura de ziua care vine.
Fortitudo et decor indumentum ejus, et ridebit in die novissimo.
26 Ea își deschide gura cu înțelepciune și pe limba ei se află legea bunătății.
Os suum aperuit sapientiæ, et lex clementiæ in lingua ejus.
27 Ea veghează căile celor din casa ei și nu mănâncă pâinea trândăviei.
Consideravit semitas domus suæ, et panem otiosa non comedit.
28 Copiii ei se ridică și o numesc binecuvântată; soțul ei la fel și o laudă:
Surrexerunt filii ejus, et beatissimam prædicaverunt; vir ejus, et laudavit eam.
29 Multe fiice s-au purtat virtuos, dar tu le întreci pe toate.
Multæ filiæ congregaverunt divitias; tu supergressa es universas.
30 Favoarea este înșelătoare și frumusețea este deșartă, dar o femeie care se teme de DOMNUL va fi lăudată.
Fallax gratia, et vana est pulchritudo: mulier timens Dominum, ipsa laudabitur.
31 Dă-i din rodul mâinilor ei și să o laude la porți propriile ei fapte.
Date ei de fructu manuum suarum, et laudent eam in portis opera ejus.]
