Proverbe 31

1 Cuvintele împăratului Lemuel, profeția pe care mama lui l-a învățat.

Ama'na nanekea, kini ne' Lemuelina nerera knare antahintahi ami ke rempi humi'ne.

2 Ce, fiul meu? Și ce, fiul pântecelui meu? Și ce, fiul promisiunilor mele?

Nagrani'a narimpafinti'ma kasegante'noa mofavre'nimoka, Ra Anumzamofonte huvempa hugeno nami'nea mofavre mani'nane.

3 Nu da vigoarea ta femeilor, nici căile tale aceleia ce distruge împărați.

Hanave ka'a a'nerera hunka otro. E'inahu a'nemo'za kini vahe'ma zamazeri havizama nehaza a'nerera osuo.

4 Nu este pentru împărați, O Lemuel, nu este pentru împărați să bea vin, nici pentru prinți băutura tare;

Lemueliga kini vahe'mo'za aka tina onesageno, kva vahe'mo'za hanave tima nezankura zamavesi zamavesi osugahaze.

5 Ca nu cumva să bea și să uite legea și să pervertească judecata oricăruia dintre cei nenorociți.

Na'ankure aka tima nesu'za kasegemofona zamage'nekaniza zamunte omane vahera zamazeri so'e osugahaze.

6 Dă băutură tare aceluia ce stă să piară și vin acelora cu o inimă îndurerată.

Aka tina fri'zama nehanaza vahe nezamita, waini tina ra hazenkefima mani'naza vahe zaminke'za neho.

7 Lasă-l să bea și să își uite sărăcia și să nu își mai amintească de nefericirea lui.

Zamatrenke'za aka tina nene'za, zamunte omnea zanku'ene, ra knazama eri'naza zankura zamagekaniho.

8 Deschide-ți gura pentru cel mut în cauza tuturor acelora ce sunt rânduiți pentru nimicire.

Kema huga'ma osu'nesia vahe'mokizmima keagahu trate'ma zamavarente'za zamazeri havizama nehanageta, kea hutma zamaza hiho.

9 Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și pledează în cauza celui sărac și nevoiaș.

Zamunte'ma omane vahe'ene, zamagra'ama zamaza hugama osanaza vahe'mokizmi knare'zankura, fatgo hu'za refkoma huzmantesaza zankura keaga hunka zamaza hugahane.

10 Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Fiindcă prețul ei este mult peste cel al rubinelor.

Izaga knare avu'ava ene ara erigahane? Na'ankure e'inahukna a'mo'a, zago'amo marerisa havea agatere'ne.

11 Inima soțului ei se încrede în ea, așa încât el nu va avea nevoie de pradă.

Neve'a ana a'mofonkura maka'zana hugahie huno antahinemiankino, mago zankura atupara osugahie.

12 Ea îi va face bine și nu rău în toate zilele vieții ei.

Mika zupa nomani'zama'afina, ana a'mo'a, knare zanke'za nevena hunenteno, azeri havizana osugahie.

13 Ea caută lână și in și lucrează cu plăcere cu mâinile ei.

Ana a'mo'a muse nehuno sipisipi azoka ene kafina nofi'ene (flax) hakeno erino nofi zagiteno, agra'a azanu kukena hatino tro nehie.

14 Ea este precum corăbiile comercianților; de departe își aduce mâncarea.

Ana a'mo'a ventemo'za zagore atre feno eri avitete'za neazankna huno, afetetira ne'zana erino noma'afina egahie.

15 Ea se trezește când este încă noapte și dă mâncare casei ei și o porție servitoarelor.

Agra masa osu'nesigeno nanterampi otino nevene, noma'afi naga'amofo ne'zana retro nehuno, eri'za mofamo'ma eri'zama emerisia zana retro huntegahie.

16 Ea are în considerare un câmp și îl cumpără; cu rodul mâinilor ei sădește o vie.

Ana a'mo'a hozama ante mopa rezagneno keteno, agra'a eri'nesia zagoreti mizaseno waini hoza antegahie.

17 Ea își încinge șalele cu putere și își întărește brațele.

Ana a'mo'a hanavetino eri'zana eri a'kino, hanavetino eri'zana erigahie.

18 Ea pricepe că produsele ei sunt bune; candela ei nu se stinge în noapte.

Ana a'mo'a zagoma erifore'ma hu eri'za eri kaziga knare hu'neanakino, tavira rekru hunteno eri'zana e'nerinkeno kenage segahie.

19 Ea își pune mâinile pe furcă și mâinile ei țin fusul.

Ana a'mo'a agra'a, azanuti nofira zagino kukena hatino tro nehie.

20 Ea își întinde mâna spre cel sărac; da, își întinde mâinile spre cel nevoiaș.

Agra zamunte omane vahera zamaza nehuno, mago'a zanku'ma atupama haza vahera zamaza nehie.

21 Ea nu se teme de zăpadă pentru casa ei, fiindcă toți ai casei ei sunt îmbrăcați cu stacojiu.

Ana a'mo'a zasi ko'ma atanigeno'a, noma'afima nemaniza naga'amo'zama zasiku'ma fri'zankura, korora osugahie. Na'ankure amuhoma hu tavravereti hatino kukena huzamante'ne.

22 Ea își face singură cuverturi; îmbrăcămintea ei este mătase și purpură.

Agra tafe'ma masi tafera hatino tafera nehuno, zago'amo mareri efeke ene fitunke tavravereti kukena hugahie.

23 Soțul ei este cunoscut la porți, când șade printre bătrânii țării.

Rankumamofo kafante'ma ranra vahe'mo'zama atru hu'za kegagama nehazafina, ana a'mofo nevena antahimiza ke'za antahi'za hu'naza nere.

24 Ea face stofe fine de in și le vinde; și dă comerciantului brâie.

Mika zupa ana a'mo'a knare kukena nehatino, zamu'nofira tro nehige'za feno vahe'mo'za eme mizase'naze.

25 Putere și onoare sunt îmbrăcămintea ei și ea se va bucura de ziua care vine.

Agra hanave'areti'ene ra agima ami'zanteti kukena hiankna nehuno, henkama esia zankura kiza regahie.

26 Ea își deschide gura cu înțelepciune și pe limba ei se află legea bunătății.

Ana a'mo'a ama' antahi'zanteti kea nehigeno, agipina vahe'mofoma knare kema hunte kemo avite'ne.

27 Ea veghează căile celor din casa ei și nu mănâncă pâinea trândăviei.

Arga mika'zama noma'afima me'nea zantamina kegava hu so'e nehuno, ferura nomanie.

28 Copiii ei se ridică și o numesc binecuvântată; soțul ei la fel și o laudă:

Mofavre zaga'amo'za hu muse hunentesageno, neve'a husga huntegahie.

29 Multe fiice s-au purtat virtuos, dar tu le întreci pe toate.

Rama'a a'nemo'za knare avu'avara nehazanagi, kagra zamagaterenka hiranto a'tfa mani'nane.

30 Favoarea este înșelătoare și frumusețea este deșartă, dar o femeie care se teme de DOMNUL va fi lăudată.

Mago a'mo'ma fru huno knare avu'ava'ma hania zamo'a krevatga hanigeno, agi agonama keganunuma hananazamo'a, fanane hugahie. Hianagi Ra Anumzamofoma koro hunteno agoragama nemanisia a'mofona, husga huntegahaze.

31 Dă-i din rodul mâinilor ei și să o laude la porți propriile ei fapte.

Agrama eri'zama eri'nesia avamente mizana neminkeno, knare avu'ava'ma nehuno, knare eri'zama eri'nesia zankura, vahe'mo'za ra kuma'mofo kafante husga huntegahaze.