Proverbe 31
1 Cuvintele împăratului Lemuel, profeția pe care mama lui l-a învățat.
Men Pawòl wa Lemwèl, men konsèy manman l' te ba li:
2 Ce, fiul meu? Și ce, fiul pântecelui meu? Și ce, fiul promisiunilor mele?
Kisa pou m' di ou, pitit mwen, pitit ki soti nan zantray mwen? Se mwen ki te mande Bondye pou l' ban mwen ou. Kisa pou m' di ou?
3 Nu da vigoarea ta femeilor, nici căile tale aceleia ce distruge împărați.
Pa gaspiye kouray ou nan fanm. Veye zo ou ak fanm k'ap fè malè chèf yo.
4 Nu este pentru împărați, O Lemuel, nu este pentru împărați să bea vin, nici pentru prinți băutura tare;
Lemwèl monchè, yon wa pa fèt pou nan bwè bweson. Chèf pa fèt pou nan bwè gwòg.
5 Ca nu cumva să bea și să uite legea și să pervertească judecata oricăruia dintre cei nenorociți.
Lè yo bwè konsa, yo bliye lòd yo te bay. Yo p'ap pran ka malere yo.
6 Dă băutură tare aceluia ce stă să piară și vin acelora cu o inimă îndurerată.
Se moun ki dekouraje ak lavi ki tonbe nan gwòg. Se moun ki gen gwo lapenn nan kè yo ki lage kò yo nan bweson.
7 Lasă-l să bea și să își uite sărăcia și să nu își mai amintească de nefericirea lui.
Yo bwè pou yo bliye mizè yo, pou yo pa chonje lapenn yo.
8 Deschide-ți gura pentru cel mut în cauza tuturor acelora ce sunt rânduiți pentru nimicire.
Louvri bouch ou pale pou moun ki pa ka pale pou tèt yo. Defann kòz moun ki san sekou yo.
9 Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și pledează în cauza celui sărac și nevoiaș.
Pale pou yo. Pa fè patipri. Defann kòz malere yo ak endijan yo.
10 Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Fiindcă prețul ei este mult peste cel al rubinelor.
Sa pa fasil pou moun jwenn yon bon madanm. Lè li jwenn li, li gen plis valè pase yon boul lò.
11 Inima soțului ei se încrede în ea, așa încât el nu va avea nevoie de pradă.
Mari l' mete tout konfyans li nan li. Tout bagay ap mache byen lakay li.
12 Ea îi va face bine și nu rău în toate zilele vieții ei.
Madanm lan p'ap janm aji mal ak mari l', l'ap pase tout lavi l' ap fè l' byen.
13 Ea caută lână și in și lucrează cu plăcere cu mâinile ei.
Li chache lenn mouton ak fil swa, li travay yo fè twal ak men l'.
14 Ea este precum corăbiile comercianților; de departe își aduce mâncarea.
Tankou bato k'ap pote machandiz, li al byen lwen chache manje mete nan kay la.
15 Ea se trezește când este încă noapte și dă mâncare casei ei și o porție servitoarelor.
Solèy poko leve, li gen tan sou pye l', l'ap pare manje pou moun nan kay la. L'ap di sèvant yo sa pou yo fè.
16 Ea are în considerare un câmp și îl cumpără; cu rodul mâinilor ei sădește o vie.
Li fè lide sou yon tè, li achte l' ak lajan li fè ak men l'. Li fè jaden rezen sou li.
17 Ea își încinge șalele cu putere și își întărește brațele.
Li mare ren l', li twouse manch rad li pou l' travay.
18 Ea pricepe că produsele ei sunt bune; candela ei nu se stinge în noapte.
Li santi zafè l' ap mache byen, li rete byen ta lannwit ap travay.
19 Ea își pune mâinile pe furcă și mâinile ei țin fusul.
Li file koton, li koud rad li.
20 Ea își întinde mâna spre cel sărac; da, își întinde mâinile spre cel nevoiaș.
Li lonje men l' bay pòv. Li pran ka malere.
21 Ea nu se teme de zăpadă pentru casa ei, fiindcă toți ai casei ei sunt îmbrăcați cu stacojiu.
Li pa pè fredi pou moun lakay li, paske tout moun gen rad cho pou mete sou yo.
22 Ea își face singură cuverturi; îmbrăcămintea ei este mătase și purpură.
Li fè kouvèti lenn pou kabann yo. Tout rad li yo fèt ak twal wouj tise byen sere.
23 Soțul ei este cunoscut la porți, când șade printre bătrânii țării.
Mari l', se yonn nan chèf fanmi lavil la. Tout moun lavil la ap nonmen non l' an byen.
24 Ea face stofe fine de in și le vinde; și dă comerciantului brâie.
Madanm li fe rad pou l' vann, li fè bèl senti, li vann yo ak machann.
25 Putere și onoare sunt îmbrăcămintea ei și ea se va bucura de ziua care vine.
Li gen anpil kouraj, tout moun respekte l', li pa pè denmen.
26 Ea își deschide gura cu înțelepciune și pe limba ei se află legea bunătății.
Lè li louvri bouch li, se bon konsèy li bay. Li toujou gen bon pawòl nan bouch li.
27 Ea veghează căile celor din casa ei și nu mănâncă pâinea trândăviei.
Li konnen vire tounen tout moun nan kay la. Li toujou gen yon bagay l'ap fè.
28 Copiii ei se ridică și o numesc binecuvântată; soțul ei la fel și o laudă:
Tout pitit li yo ap fè l' konpliman. Mari l' menm ap fè lwanj li.
29 Multe fiice s-au purtat virtuos, dar tu le întreci pe toate.
L'ap di: Mwen konnen anpil madanm. Men ou menm, nanpwen tankou ou!
30 Favoarea este înșelătoare și frumusețea este deșartă, dar o femeie care se teme de DOMNUL va fi lăudată.
Bèl fanm pa di bon madanm pou sa. Bèl figi pa la pou lontan. Men, y'a fè lwanj yon fanm ki gen krentif pou Seyè a.
31 Dă-i din rodul mâinilor ei și să o laude la porți propriile ei fapte.
Ba li sa ki pou li a. Lè y'a wè sa l' fè, se pou tout moun fè lwanj li.
