Proverbe 31
1 Cuvintele împăratului Lemuel, profeția pe care mama lui l-a învățat.
The words of King Lemuel—the revelation which his mother taught him:
2 Ce, fiul meu? Și ce, fiul pântecelui meu? Și ce, fiul promisiunilor mele?
“Oh, my son! Oh, son of my womb! Oh, son of my vows!
3 Nu da vigoarea ta femeilor, nici căile tale aceleia ce distruge împărați.
Don’t give your strength to women, nor your ways to that which destroys kings.
4 Nu este pentru împărați, O Lemuel, nu este pentru împărați să bea vin, nici pentru prinți băutura tare;
It is not for kings, Lemuel, it is not for kings to drink wine, nor for princes to say, ‘Where is strong drink?’
5 Ca nu cumva să bea și să uite legea și să pervertească judecata oricăruia dintre cei nenorociți.
lest they drink, and forget the decree, and pervert the justice due to anyone who is afflicted.
6 Dă băutură tare aceluia ce stă să piară și vin acelora cu o inimă îndurerată.
Give strong drink to him who is ready to perish, and wine to the bitter in soul.
7 Lasă-l să bea și să își uite sărăcia și să nu își mai amintească de nefericirea lui.
Let him drink, and forget his poverty, and remember his misery no more.
8 Deschide-ți gura pentru cel mut în cauza tuturor acelora ce sunt rânduiți pentru nimicire.
Open your mouth for the mute, in the cause of all who are left desolate.
9 Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și pledează în cauza celui sărac și nevoiaș.
Open your mouth, judge righteously, and serve justice to the poor and needy.”
10 Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Fiindcă prețul ei este mult peste cel al rubinelor.
Who can find a worthy woman? For her value is far above rubies.
11 Inima soțului ei se încrede în ea, așa încât el nu va avea nevoie de pradă.
The heart of her husband trusts in her. He shall have no lack of gain.
12 Ea îi va face bine și nu rău în toate zilele vieții ei.
She does him good, and not harm, all the days of her life.
13 Ea caută lână și in și lucrează cu plăcere cu mâinile ei.
She seeks wool and flax, and works eagerly with her hands.
14 Ea este precum corăbiile comercianților; de departe își aduce mâncarea.
She is like the merchant ships. She brings her bread from afar.
15 Ea se trezește când este încă noapte și dă mâncare casei ei și o porție servitoarelor.
She rises also while it is yet night, gives food to her household, and portions for her servant girls.
16 Ea are în considerare un câmp și îl cumpără; cu rodul mâinilor ei sădește o vie.
She considers a field, and buys it. With the fruit of her hands, she plants a vineyard.
17 Ea își încinge șalele cu putere și își întărește brațele.
She arms her waist with strength, and makes her arms strong.
18 Ea pricepe că produsele ei sunt bune; candela ei nu se stinge în noapte.
She perceives that her merchandise is profitable. Her lamp doesn’t go out by night.
19 Ea își pune mâinile pe furcă și mâinile ei țin fusul.
She lays her hands to the distaff, and her hands hold the spindle.
20 Ea își întinde mâna spre cel sărac; da, își întinde mâinile spre cel nevoiaș.
She opens her arms to the poor; yes, she extends her hands to the needy.
21 Ea nu se teme de zăpadă pentru casa ei, fiindcă toți ai casei ei sunt îmbrăcați cu stacojiu.
She is not afraid of the snow for her household, for all her household are clothed with scarlet.
22 Ea își face singură cuverturi; îmbrăcămintea ei este mătase și purpură.
She makes for herself carpets of tapestry. Her clothing is fine linen and purple.
23 Soțul ei este cunoscut la porți, când șade printre bătrânii țării.
Her husband is respected in the gates, when he sits among the elders of the land.
24 Ea face stofe fine de in și le vinde; și dă comerciantului brâie.
She makes linen garments and sells them, and delivers sashes to the merchant.
25 Putere și onoare sunt îmbrăcămintea ei și ea se va bucura de ziua care vine.
Strength and dignity are her clothing. She laughs at the time to come.
26 Ea își deschide gura cu înțelepciune și pe limba ei se află legea bunătății.
She opens her mouth with wisdom. Kind instruction is on her tongue.
27 Ea veghează căile celor din casa ei și nu mănâncă pâinea trândăviei.
She looks well to the ways of her household, and doesn’t eat the bread of idleness.
28 Copiii ei se ridică și o numesc binecuvântată; soțul ei la fel și o laudă:
Her children rise up and call her blessed. Her husband also praises her:
29 Multe fiice s-au purtat virtuos, dar tu le întreci pe toate.
“Many women do noble things, but you excel them all.”
30 Favoarea este înșelătoare și frumusețea este deșartă, dar o femeie care se teme de DOMNUL va fi lăudată.
Charm is deceitful, and beauty is vain; but a woman who fears the LORD, she shall be praised.
31 Dă-i din rodul mâinilor ei și să o laude la porți propriile ei fapte.
Give her of the fruit of her hands! Let her works praise her in the gates!
