Proverbe 31
1 Cuvintele împăratului Lemuel, profeția pe care mama lui l-a învățat.
The words of Lemuel the king, —the strain which was taught him by his mother: —
2 Ce, fiul meu? Și ce, fiul pântecelui meu? Și ce, fiul promisiunilor mele?
What, my son? and what, the son of my womb? aye what, the son of my vows?
3 Nu da vigoarea ta femeilor, nici căile tale aceleia ce distruge împărați.
Do not give, to women, thy strength, nor thy ways, to them who ruin kings.
4 Nu este pentru împărați, O Lemuel, nu este pentru împărați să bea vin, nici pentru prinți băutura tare;
It is not for kings, O Lemuel, it is not for kings to drink wine, nor, for dignitaries, to desire strong drink,
5 Ca nu cumva să bea și să uite legea și să pervertească judecata oricăruia dintre cei nenorociți.
Lest he drink, and forget that which is decreed, and alter the plea of any who are sorely oppressed.
6 Dă băutură tare aceluia ce stă să piară și vin acelora cu o inimă îndurerată.
Give strong drink, to him that is perishing, and wine, to such as are embittered in soul:
7 Lasă-l să bea și să își uite sărăcia și să nu își mai amintească de nefericirea lui.
Let him drink, and forget his poverty, and, his wearying toil, let him remember no more.
8 Deschide-ți gura pentru cel mut în cauza tuturor acelora ce sunt rânduiți pentru nimicire.
Open thy mouth for the dumb, for the cause of all the children of the departed.
9 Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și pledează în cauza celui sărac și nevoiaș.
Open thy mouth—judge righteously, —and administer justice for the poor and the needy.
10 Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Fiindcă prețul ei este mult peste cel al rubinelor.
A virtuous woman, who can find? for, far beyond corals, is her worth.
11 Inima soțului ei se încrede în ea, așa încât el nu va avea nevoie de pradă.
The heart of her husband, trusteth her, and, gain, he shall not lack:
12 Ea îi va face bine și nu rău în toate zilele vieții ei.
She doeth him good and not evil, all the days of her life:
13 Ea caută lână și in și lucrează cu plăcere cu mâinile ei.
She seeketh wool and flax, and worketh willingly with her hands:
14 Ea este precum corăbiile comercianților; de departe își aduce mâncarea.
She is like the ships of the merchant, from afar, she bringeth in her food;
15 Ea se trezește când este încă noapte și dă mâncare casei ei și o porție servitoarelor.
And she riseth, while yet it is night, and giveth food to her household, and a task to her maidens:
16 Ea are în considerare un câmp și îl cumpără; cu rodul mâinilor ei sădește o vie.
She considereth a field, and procureth it, Out of the fruit of her hands, she planteth a vineyard:
17 Ea își încinge șalele cu putere și își întărește brațele.
She girdeth, with strength her loins, and putteth vigour into her arms:
18 Ea pricepe că produsele ei sunt bune; candela ei nu se stinge în noapte.
She tasteth, whether, good, be her merchandise, and her lamp, goeth not out by night:
19 Ea își pune mâinile pe furcă și mâinile ei țin fusul.
Her hands, she putteth forth to the distaff, and, her palms, lay hold of the spindle:
20 Ea își întinde mâna spre cel sărac; da, își întinde mâinile spre cel nevoiaș.
Her palm, she spreadeth out to the oppressed, and, her hands, she extendeth to the needy:
21 Ea nu se teme de zăpadă pentru casa ei, fiindcă toți ai casei ei sunt îmbrăcați cu stacojiu.
She feareth not, for her household, because of the snow, for, all her household, are clothed with crimson:
22 Ea își face singură cuverturi; îmbrăcămintea ei este mătase și purpură.
Coverlets, she maketh for herself, Of white linen and of purple, is her clothing:
23 Soțul ei este cunoscut la porți, când șade printre bătrânii țării.
Known in the gates, is her husband, when he sitteth, with the elders of the land:
24 Ea face stofe fine de in și le vinde; și dă comerciantului brâie.
Fine linen wraps, she maketh and selleth, and, girdles, doth she deliver to the trader:
25 Putere și onoare sunt îmbrăcămintea ei și ea se va bucura de ziua care vine.
Strength and dignity, are her clothing, and she laugheth at the time to come:
26 Ea își deschide gura cu înțelepciune și pe limba ei se află legea bunătății.
Her mouth, she openeth with wisdom, and, the instruction of kindness, is on her tongue:
27 Ea veghează căile celor din casa ei și nu mănâncă pâinea trândăviei.
She looketh well to the goings of her household, and, the bread of idleness, will she not eat.
28 Copiii ei se ridică și o numesc binecuvântată; soțul ei la fel și o laudă:
Her children rise up, and call her happy! her husband, and he praiseth her: —
29 Multe fiice s-au purtat virtuos, dar tu le întreci pe toate.
Many daughters, have done virtuously, but, thou, excellest them all!
30 Favoarea este înșelătoare și frumusețea este deșartă, dar o femeie care se teme de DOMNUL va fi lăudată.
Deceitful is loveliness and vain is beauty, The woman that revereth Yahweh, she, shall be praised:
31 Dă-i din rodul mâinilor ei și să o laude la porți propriile ei fapte.
Give her of the fruit of her own hands, and let her own works, praise her in the gates.
