Proverbe 31
1 Cuvintele împăratului Lemuel, profeția pe care mama lui l-a învățat.
The words of king Lemuel, the prophecy that his mother taught him:
2 Ce, fiul meu? Și ce, fiul pântecelui meu? Și ce, fiul promisiunilor mele?
What, my son? and what, O son of my womb? and what, O son of my vows?
3 Nu da vigoarea ta femeilor, nici căile tale aceleia ce distruge împărați.
Give not thy strength unto women, nor thy ways to them that destroy kings.
4 Nu este pentru împărați, O Lemuel, nu este pentru împărați să bea vin, nici pentru prinți băutura tare;
It is not for kings, Lemuel, it is not for kings to drink wine, nor for rulers [to say], Where is the strong drink?
5 Ca nu cumva să bea și să uite legea și să pervertească judecata oricăruia dintre cei nenorociți.
— lest they drink and forget the law, and pervert the judgment of any of the children of affliction.
6 Dă băutură tare aceluia ce stă să piară și vin acelora cu o inimă îndurerată.
Give strong drink unto him that is ready to perish, and wine unto the bitter of soul:
7 Lasă-l să bea și să își uite sărăcia și să nu își mai amintească de nefericirea lui.
let him drink, and forget his poverty, and remember his misery no more.
8 Deschide-ți gura pentru cel mut în cauza tuturor acelora ce sunt rânduiți pentru nimicire.
Open thy mouth for the dumb, for the cause of all those that are left desolate.
9 Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și pledează în cauza celui sărac și nevoiaș.
Open thy mouth, judge righteously, and minister justice to the afflicted and needy.
10 Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Fiindcă prețul ei este mult peste cel al rubinelor.
Who can find a woman of worth? for her price is far above rubies.
11 Inima soțului ei se încrede în ea, așa încât el nu va avea nevoie de pradă.
The heart of her husband confideth in her, and he shall have no lack of spoil.
12 Ea îi va face bine și nu rău în toate zilele vieții ei.
She doeth him good, and not evil, all the days of her life.
13 Ea caută lână și in și lucrează cu plăcere cu mâinile ei.
She seeketh wool and flax, and worketh willingly with her hands.
14 Ea este precum corăbiile comercianților; de departe își aduce mâncarea.
She is like the merchants' ships: she bringeth her food from afar;
15 Ea se trezește când este încă noapte și dă mâncare casei ei și o porție servitoarelor.
And she riseth while it is yet night, and giveth meat to her household, and the day's work to her maidens.
16 Ea are în considerare un câmp și îl cumpără; cu rodul mâinilor ei sădește o vie.
She considereth a field, and acquireth it; of the fruit of her hands she planteth a vineyard.
17 Ea își încinge șalele cu putere și își întărește brațele.
She girdeth her loins with strength, and maketh strong her arms.
18 Ea pricepe că produsele ei sunt bune; candela ei nu se stinge în noapte.
She perceiveth that her earning is good; her lamp goeth not out by night.
19 Ea își pune mâinile pe furcă și mâinile ei țin fusul.
She putteth her hands to the distaff, and her hands hold the spindle.
20 Ea își întinde mâna spre cel sărac; da, își întinde mâinile spre cel nevoiaș.
She stretcheth out her hand to the afflicted, and she reacheth forth her hands to the needy.
21 Ea nu se teme de zăpadă pentru casa ei, fiindcă toți ai casei ei sunt îmbrăcați cu stacojiu.
She is not afraid of the snow for her household; for all her household are clothed with scarlet.
22 Ea își face singură cuverturi; îmbrăcămintea ei este mătase și purpură.
She maketh herself coverlets; her clothing is byssus and purple.
23 Soțul ei este cunoscut la porți, când șade printre bătrânii țării.
Her husband is known in the gates, when he sitteth among the elders of the land.
24 Ea face stofe fine de in și le vinde; și dă comerciantului brâie.
She maketh body linen and selleth it, and delivereth girdles unto the merchant.
25 Putere și onoare sunt îmbrăcămintea ei și ea se va bucura de ziua care vine.
Strength and dignity are her clothing, and she laugheth [at] the coming day.
26 Ea își deschide gura cu înțelepciune și pe limba ei se află legea bunătății.
She openeth her mouth with wisdom; and upon her tongue is the law of kindness.
27 Ea veghează căile celor din casa ei și nu mănâncă pâinea trândăviei.
She surveyeth the ways of her household, and eateth not the bread of idleness.
28 Copiii ei se ridică și o numesc binecuvântată; soțul ei la fel și o laudă:
Her children rise up and call her blessed; her husband [also], and he praiseth her:
29 Multe fiice s-au purtat virtuos, dar tu le întreci pe toate.
Many daughters have done worthily, but thou excellest them all.
30 Favoarea este înșelătoare și frumusețea este deșartă, dar o femeie care se teme de DOMNUL va fi lăudată.
Gracefulness is deceitful and beauty is vain; a woman [that] feareth Jehovah, she shall be praised.
31 Dă-i din rodul mâinilor ei și să o laude la porți propriile ei fapte.
Give her of the fruit of her hands, and let her own works praise her in the gates.
