Proverbe 31
1 Cuvintele împăratului Lemuel, profeția pe care mama lui l-a învățat.
Weche mag Ruoth Lemuel, ma gin weche matut ma min mare nopuonje.
2 Ce, fiul meu? Și ce, fiul pântecelui meu? Și ce, fiul promisiunilor mele?
Yaye wuoda, yaye wuoda mane anywolo! Winja, in wuoda mane anywolo bangʼ ka Nyasaye osewinjo lemo mane atimonego singruok.
3 Nu da vigoarea ta femeilor, nici căile tale aceleia ce distruge împărați.
Kik iket tekri kuom mon, kata nyalo mari kuom jogo maketho ruodhi.
4 Nu este pentru împărați, O Lemuel, nu este pentru împărați să bea vin, nici pentru prinți băutura tare;
Ok en gima owinjore ne ruodhi, yaye Lemuel, mondo ruodhi omadh math makech, kata jotelo ogomb kongʼo gi chunygi duto,
5 Ca nu cumva să bea și să uite legea și să pervertească judecata oricăruia dintre cei nenorociți.
nono ka gimetho to wigi diwil gi gima chik ochiko, ma gihiny joma ok nyal ka gitamogi e ratichgi.
6 Dă băutură tare aceluia ce stă să piară și vin acelora cu o inimă îndurerată.
Chiw kongʼo ne jogo ma chunygi ool, to math makech ne jogo ma chunygi lit.
7 Lasă-l să bea și să își uite sărăcia și să nu își mai amintească de nefericirea lui.
Wegi mondo gimethi mondo wigi owil gi chan-gi kendo kik gichak gipar chandruokgi kendo.
8 Deschide-ți gura pentru cel mut în cauza tuturor acelora ce sunt rânduiți pentru nimicire.
Wuo ka ichwako joma ok nyal wacho wachgi gin giwegi, ka ichwako jogo maonge nyalo.
9 Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și pledează în cauza celui sărac și nevoiaș.
Wuo kendo ngʼad bura kare, chwak ratich jogo ma jochan kod jogo mochando.
10 Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Fiindcă prețul ei este mult peste cel al rubinelor.
Dhako ma kite longʼo en ngʼa manyalo nwangʼo? Nengone oloyo kite ma nengogi tek.
11 Inima soțului ei se încrede în ea, așa încât el nu va avea nevoie de pradă.
Chwore ogenogo chutho kendo onge gima oreme.
12 Ea îi va face bine și nu rău în toate zilele vieții ei.
Okelone mana ber, ok hinyruok ndalo duto mar ngimane.
13 Ea caută lână și in și lucrează cu plăcere cu mâinile ei.
Oyiero yie rombe kod tworo kendo otiyo matek gi lwete.
14 Ea este precum corăbiile comercianților; de departe își aduce mâncarea.
Ochalo gi yiedhi mag ohala, kokelo chiemo moa kuma bor.
15 Ea se trezește când este încă noapte și dă mâncare casei ei și o porție servitoarelor.
Ochiewo aa e nindo ka pod piny mudho, ochiwo chiemo ne joode to moko omiyo nyiri matiyone.
16 Ea are în considerare un câmp și îl cumpără; cu rodul mâinilor ei sădește o vie.
Omanyo puodho maber mi ongʼiew, kendo kuom ohala moloko opidhogo puothe mag olembe.
17 Ea își încinge șalele cu putere și își întărește brațele.
Otiyo tijene gi teko duto; kendo oratego e tije motiyo.
18 Ea pricepe că produsele ei sunt bune; candela ei nu se stinge în noapte.
Oneno ni gik moloso miye ohala to tache ok tho gotieno.
19 Ea își pune mâinile pe furcă și mâinile ei țin fusul.
Ei lwete otingʼo yie rombe kendo omako gir chwecho gi lith lwetene.
20 Ea își întinde mâna spre cel sărac; da, își întinde mâinile spre cel nevoiaș.
Oyawo bade ne joma jochan kendo otero lwete ne jogo mochando.
21 Ea nu se teme de zăpadă pentru casa ei, fiindcă toți ai casei ei sunt îmbrăcați cu stacojiu.
Ka piny ngʼich, oonge luoro ne joode, nikech giduto girwakore gi nengni mapichni.
22 Ea își face singură cuverturi; îmbrăcămintea ei este mătase și purpură.
Oloso raum ne kitandane, orwakore gi lewni marep-rep maralik ma nengogi tek.
23 Soțul ei este cunoscut la porți, când șade printre bătrânii țării.
Chwore imiyo luor e dhoranga dala maduongʼ, kama obedoe e dier jodongo mag gwengʼ.
24 Ea face stofe fine de in și le vinde; și dă comerciantului brâie.
Oloso lewni marep-rep mi ousgi, kendo omiyo johala gik moko.
25 Putere și onoare sunt îmbrăcămintea ei și ea se va bucura de ziua care vine.
Orwakore gi teko kod dimbruok; omiyo onyalo bedo mamor e ndalo mabiro.
26 Ea își deschide gura cu înțelepciune și pe limba ei se află legea bunătății.
Owuoyo gi rieko kendo puonj mar adiera ni e lewe.
27 Ea veghează căile celor din casa ei și nu mănâncă pâinea trândăviei.
Orito weche mag ode to ok ocham chiemb mifwadhi.
28 Copiii ei se ridică și o numesc binecuvântată; soțul ei la fel și o laudă:
Nyithinde chungo kendo luonge ni en ngʼat mogwedhi, chwore bende pake, kawacho niya,
29 Multe fiice s-au purtat virtuos, dar tu le întreci pe toate.
“Mon mangʼeny timo gik mabeyo, to in iloyogi duto.”
30 Favoarea este înșelătoare și frumusețea este deșartă, dar o femeie care se teme de DOMNUL va fi lăudată.
Ber mar wangʼ wuondo ji, to chia bende rumo; to dhako moluoro Jehova Nyasaye yudo pak.
31 Dă-i din rodul mâinilor ei și să o laude la porți propriile ei fapte.
Miye pak moromo kode mondo onwangʼ kendo we mondo tijene okelne pak e dhorangach mar dala maduongʼ.
