< Proverbe 30 >

1 Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache, profeția; omul i-a vorbit lui Itiel, chiar lui Itiel și lui Ucal;
Слова́ Агу́ра, Яке́євого сина, массе́янина: „Слово мужчи́ни: Трудився я, Боже, трудився я, Боже, — і змучився я!
2 Cu siguranță, eu sunt mai neghiob decât oricare om și nu am înțelegerea unui om.
Бо ду́маю, що немудріший за кожного я, і не маю я лю́дського розуму,
3 Nici nu am învățat înțelepciune, nici nu am cunoașterea celui sfânt.
і не навчився я мудрости, і не знаю пізна́ння святих....
4 Cine a urcat în cer, sau a coborât? Cine a strâns vântul în pumnii săi? Cine a legat apele într-o manta? Cine a întemeiat toate marginile pământului? Care este numele lui și care este numele fiului său, dacă poți spune?
Хто на небо ввійшов — і зійшов? Хто у жме́ні Свої зібрав вітер? Хто воду в одежу зв'язав? Хто поставив усі кі́нці землі? Яке Йме́ння Його, і яке Йме́ння Сина Його, коли знаєш?
5 Fiecare cuvânt al lui Dumnezeu este pur; el este un scut pentru cei ce își pun încrederea în el.
Кожне Боже слово очи́щене, щит Він для тих, хто в Нім пристановище має.
6 Nu adăuga la cuvintele lui, ca nu cumva să te mustre și să fii găsit mincinos.
До слів Його не додавай, щоб тебе не скартав Він, і щоб неправдомо́вцем не став ти.
7 Două lucruri am cerut de la tine; nu mi le refuza înainte să mor;
Двох речей я від Тебе просив, — не відмов мені, поки помру́:
8 Îndepărtează de la mine deșertăciune și minciuni, nu îmi da nici sărăcie, nici bogăție; hrănește-mă cu mâncare potrivită mie,
віддали́ Ти від мене марно́ту та слово брехли́ве, убо́зтва й багатства мені не давай! Годуй мене хлібом, для ме́не призна́ченим,
9 Ca nu cumva să fiu sătul și să te neg și să spun: Cine este DOMNUL? Sau ca nu cumva să fiu sărac și să fur și să iau numele Dumnezeului meu în deșert.
щоб я не переси́тився та й не відрікся, і не сказав: „Хто Госпо́дь?“і щоб я не збіднів і не крав, і не знева́жив Ім'я́ мого Бога.
10 Nu acuza pe un servitor stăpânului său, ca nu cumva să te blesteme și să fii găsit vinovat.
Раба не обмовля́й перед паном його, щоб тебе не прокляв він, і ти винуватим не став.
11 Este o generație care blestemă pe tatăl lor și nu binecuvântează pe mama lor.
Оце поколі́ння, що батька свого проклинає, і не́ньки своєї не благословляє,
12 Este o generație care este pură în propriii ochi și totuși nu este spălată de murdăria lor.
покоління, що чисте в оча́х своїх, та від бруду свого не обмите,
13 Este o generație, cât de îngâmfați sunt ochii lor! Și pleoapele lor sunt înălțate.
покоління, — які го́рдісні очі його, а пові́ки його як підне́слися!
14 Este o generație a căror dinți sunt ca săbiile și a căror colți sunt ca niște cuțite, ca să mănânce pe sărac de pe fața pământului și pe nevoiaș din mijlocul oamenilor.
Покоління, що в нього мечі — його зуби, а гострі ножі — його ще́лепи, щоб поже́рти убогих із кра́ю й нужде́нних з землі!
15 Lipitoarea are două fiice care strigă: Dă, dă! Sunt trei lucruri care nu sunt niciodată săturate, da, patru sunt lucrurile care nu spun: Este destul:
Дві дочки́ в кровоже́рця: „Дай, дай!“Оці три не наси́тяться, чотири не скажуть „до́сить":
16 Mormântul și pântecele sterp și pământul care nu este umplut cu apă și focul care nu spune: Este destul! (Sheol h7585)
шео́л та утро́ба неплідна, водою земля не наси́титься, і не скаже „до́сить“огонь! (Sheol h7585)
17 Ochiul care își bate joc de tată și disprețuiește ascultarea de mama sa, corbii din vale îl vor smulge și acvilele tinere îl vor mânca.
Око, що з батька сміється й пого́рджує по́слухом матері, — нехай ви́дзьобають його кру́ки пото́чні, і нехай орленя́та його пожеру́ть!
18 Sunt trei lucruri prea minunate pentru mine, da, patru lucruri pe care nu le cunosc:
Три речі оці дивови́жні для мене, і чотири, яких я не знаю:
19 Calea unei acvile în văzduh [și] calea unui șarpe pe stâncă [și] calea unei corăbii în mijlocul mării și calea unui bărbat cu o tânără.
дорога орли́на в повітрі, дорога змії́на на скелі, корабельна дорога в сере́дині моря, і дорога мужчи́ни при дівчині!.
20 Astfel este calea unei femei adultere: mănâncă, își șterge gura și spune: Nu am făcut nicio stricăciune.
Така ось дорога блудли́вої жінки: наїлась та витерла уста свої й повіла́: „Не вчинила я злого!“
21 Pentru trei lucruri pământul este neliniștit și pentru patru nu mai poate suporta:
Трясе́ться земля під трьома, і під чотирма́, яких зне́сти не може вона:
22 Pentru un rob când domnește și un prost când este săturat cu mâncare,
під рабом, коли він зацарю́є, і під нерозумним, як хліба наїсться,
23 Pentru o femeie odioasă când se căsătorește; și o roabă ce este moștenitoarea stăpânei ei.
під розпу́стницею, коли взята за жінку, і неві́льницею, коли вижене пані свою́!.
24 Patru lucruri sunt mici pe pământ, dar sunt foarte înțelepte:
Оці ось чотири малі на землі, та вони ве́льми мудрі:
25 Furnicile sunt un popor fără putere, totuși își pregătesc mâncarea în timpul verii;
мура́шки, — не сильний наро́д, та пожи́ву свою загото́влюють літом;
26 Iepurii de stâncă sunt doar un popor firav, totuși își fac locuințele în stânci;
борсуки́, — люд не сильний, та в скелі свій дім вони ставлять;
27 Lăcustele nu au împărat, totuși merg înainte în cete;
немає царя в сарани́, — але вся вона в стро́ї бойо́вім вихо́дить;
28 Păianjenul se agață cu mâinile lui și este în palatele împăraților.
паву́к тільки ла́пками пнеться, та він і в пала́тах царськи́х!
29 Trei sunt lucrurile care merg bine, da, patru sunt frumoase în umblarea lor:
Добре ступають ці троє, і добре хо́дять чотири:
30 Un leu care este cel mai puternic între fiare și nu se dă înapoi în fața niciuneia;
лев, найсильніший поміж звірино́ю, який не вступа́ється ні перед ким,
31 Un ogar, de asemenea un țap și un împărat, împotriva căruia nu este răzvrătire.
осі́дланий кінь, і козел, та той цар, що з ним ві́йсько!
32 Dacă ai lucrat prostește în a te înălța, sau dacă ai plănuit răul, acoperă-ți gura cu mâna.
Якщо ти допусти́вся глупо́ти пихою, й якщо заміря́єш лихе, — то руку на уста!
33 Cu siguranță baterea laptelui aduce unt și răsucirea nasului aduce sânge; tot așa forțarea furiei aduce ceartă.
Бо збива́ння молока дає масло, і дає кров вдар по носі, тиск же на гнів дає сварку“.

< Proverbe 30 >