Proverbe 30

1 Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache, profeția; omul i-a vorbit lui Itiel, chiar lui Itiel și lui Ucal;

Besede Jakéjevega sina Agúrja, celó prerokba. Človek je govoril Itiélu, celo Itiélu in Ukálu.

2 Cu siguranță, eu sunt mai neghiob decât oricare om și nu am înțelegerea unui om.

Zagotovo sem bolj brutalen kakor katerikoli človek in nimam človeškega razumevanja.

3 Nici nu am învățat înțelepciune, nici nu am cunoașterea celui sfânt.

Niti se nisem učil modrosti niti imel spoznanja o svetih.

4 Cine a urcat în cer, sau a coborât? Cine a strâns vântul în pumnii săi? Cine a legat apele într-o manta? Cine a întemeiat toate marginile pământului? Care este numele lui și care este numele fiului său, dacă poți spune?

Kdo se je povzpel v nebo ali se spustil? Kdo je zbral veter v svoje pesti? Kdo je vode omejil v obleko? Kdo je utrdil vse konce zemlje? Kakšno je njegovo ime in kakšno je ime njegovega sina, če lahko poveš?

5 Fiecare cuvânt al lui Dumnezeu este pur; el este un scut pentru cei ce își pun încrederea în el.

Vsaka Božja beseda je čista, on je ščit vsem tem, ki svoje trdno upanje polagajo vanj.

6 Nu adăuga la cuvintele lui, ca nu cumva să te mustre și să fii găsit mincinos.

Ne dodajaj njegovim besedam, da te ne graja in bi bil spoznan za lažnivca.

7 Două lucruri am cerut de la tine; nu mi le refuza înainte să mor;

Dve stvari sem zahteval od tebe, ne odrekaj mi ju, preden umrem:

8 Îndepărtează de la mine deșertăciune și minciuni, nu îmi da nici sărăcie, nici bogăție; hrănește-mă cu mâncare potrivită mie,

ničnost in laži odstrani daleč od mene, ne dajaj mi niti revščine niti bogastev, hrani me s hrano zame primerno,

9 Ca nu cumva să fiu sătul și să te neg și să spun: Cine este DOMNUL? Sau ca nu cumva să fiu sărac și să fur și să iau numele Dumnezeului meu în deșert.

da ne bi bil sit in te utajil in rekel: »Kdo je Gospod?« Ali, da ne bi bil reven in kradel in zaman vzel imena svojega Boga.

10 Nu acuza pe un servitor stăpânului său, ca nu cumva să te blesteme și să fii găsit vinovat.

Služabnika ne zatoži njegovemu gospodarju, da te ne bi ta preklel in bi bil ti spoznan [za] krivega.

11 Este o generație care blestemă pe tatăl lor și nu binecuvântează pe mama lor.

Je rod, ki preklinja svojega očeta in ne blagoslavlja svoje matere.

12 Este o generație care este pură în propriii ochi și totuși nu este spălată de murdăria lor.

Je rod, ki je čist v svojih lastnih očeh, vendar ni umit pred svojimi umazanostmi.

13 Este o generație, cât de îngâmfați sunt ochii lor! Și pleoapele lor sunt înălțate.

Je rod, oh kako vzvišene so njihove oči! In njihove veke povzdignjene.

14 Este o generație a căror dinți sunt ca săbiile și a căror colți sunt ca niște cuțite, ca să mănânce pe sărac de pe fața pământului și pe nevoiaș din mijlocul oamenilor.

Je rod, katerih zobje so kakor meči in zobje njihove čeljusti kakor noži, da požro uboge z zemlje in pomoči potrebne izmed ljudi.

15 Lipitoarea are două fiice care strigă: Dă, dă! Sunt trei lucruri care nu sunt niciodată săturate, da, patru sunt lucrurile care nu spun: Este destul:

Pijavka ima dve hčeri, kričeč: »Daj, daj.« So tri stvari, ki niso nikoli nasičene, da, štiri stvari ne rečejo: »Dovolj je «:

16 Mormântul și pântecele sterp și pământul care nu este umplut cu apă și focul care nu spune: Este destul! (Sheol h7585)

grob in jalova maternica; zemlja, ki ni nasičena z vodo; in ogenj, ki ne govori: »Dovolj je.« (Sheol h7585)

17 Ochiul care își bate joc de tată și disprețuiește ascultarea de mama sa, corbii din vale îl vor smulge și acvilele tinere îl vor mânca.

Oko, ki zasmehuje svojega očeta in prezira pokoravanje svoji materi, bodo izkljuvali dolinski krokarji in mladi orli ga bodo pojedli.

18 Sunt trei lucruri prea minunate pentru mine, da, patru lucruri pe care nu le cunosc:

Tri stvari so, ki so mi prečudovite, da, štiri, ki jih ne poznam:

19 Calea unei acvile în văzduh [și] calea unui șarpe pe stâncă [și] calea unei corăbii în mijlocul mării și calea unui bărbat cu o tânără.

pot orla na nebu; pot kače na skali; pot ladje na sredini morja; in pot človeka z dekletom.

20 Astfel este calea unei femei adultere: mănâncă, își șterge gura și spune: Nu am făcut nicio stricăciune.

Podobna je pot zakonolomne ženske; jé in si obriše svoja usta ter reče: »Nobene zlobnosti nisem storila.«

21 Pentru trei lucruri pământul este neliniștit și pentru patru nu mai poate suporta:

Zaradi treh stvari je zemlja vznemirjena in zaradi štirih kar ne more prenesti:

22 Pentru un rob când domnește și un prost când este săturat cu mâncare,

zaradi služabnika, kadar kraljuje; in bedaka, kadar je nasičen s hrano;

23 Pentru o femeie odioasă când se căsătorește; și o roabă ce este moștenitoarea stăpânei ei.

zaradi zoprne ženske, kadar je poročena; in pomočnice, ki je dedinja svoje gospodarice.

24 Patru lucruri sunt mici pe pământ, dar sunt foarte înțelepte:

Štiri stvari so, ki so majhne na zemlji, toda le-te so silno modre:

25 Furnicile sunt un popor fără putere, totuși își pregătesc mâncarea în timpul verii;

mravlje niso močno ljudstvo, vendar svojo hrano pripravljajo poleti;

26 Iepurii de stâncă sunt doar un popor firav, totuși își fac locuințele în stânci;

kunci so samo slaboten narod, vendar si svoje hiše naredijo v skalah;

27 Lăcustele nu au împărat, totuși merg înainte în cete;

leteče kobilice nimajo kralja, pa vendar gredo vse izmed njih s trumami;

28 Păianjenul se agață cu mâinile lui și este în palatele împăraților.

pajkovka grabi s svojimi rokami in je v kraljevih palačah.

29 Trei sunt lucrurile care merg bine, da, patru sunt frumoase în umblarea lor:

Tri stvari so, ki dobro hodijo, da, štiri so ljubke v hoji:

30 Un leu care este cel mai puternic între fiare și nu se dă înapoi în fața niciuneia;

lev, ki je najmočnejši med zvermi in se ne obrača proč zaradi kogarkoli;

31 Un ogar, de asemenea un țap și un împărat, împotriva căruia nu este răzvrătire.

hrt; in tudi kozel; in kralj, zoper katerega ni vstaje.

32 Dacă ai lucrat prostește în a te înălța, sau dacă ai plănuit răul, acoperă-ți gura cu mâna.

Če si nespametno storil s povzdigovanjem samega sebe, ali če snuješ zlo, položi svojo roko na svoja usta.

33 Cu siguranță baterea laptelui aduce unt și răsucirea nasului aduce sânge; tot așa forțarea furiei aduce ceartă.

Zagotovo stepanje mleka prinaša maslo in močno stiskanje nosu prinaša kri, tako pospeševanje besa prinaša prepir.