Proverbe 30
1 Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache, profeția; omul i-a vorbit lui Itiel, chiar lui Itiel și lui Ucal;
Magi e weche mag Agur wuod Jake, ma gin weche matut. Magi e weche ma Agur wachone Ithiel; adier owuoyo ne Ithiel niya, “Aol marumo, yaye Nyasaye, to pod anyalo wuoyo.
2 Cu siguranță, eu sunt mai neghiob decât oricare om și nu am înțelegerea unui om.
Chutho afuwo ahinya ma ok awinjora bedo dhano; ok an kod ngʼeyo tiend wach mar dhano.
3 Nici nu am învățat înțelepciune, nici nu am cunoașterea celui sfânt.
Ok asepuonjora rieko, kata ngʼeyo mar Nyasaye, ma en Jal Maler Moloyo, bende aongego.
4 Cine a urcat în cer, sau a coborât? Cine a strâns vântul în pumnii săi? Cine a legat apele într-o manta? Cine a întemeiat toate marginile pământului? Care este numele lui și care este numele fiului său, dacă poți spune?
En ngʼa mosedhi e polo kendo olor piny? En ngʼa mosechoko yamo moketo ei lwete? En ngʼa mosechoko pi gi lawe kata mosepimo giko mar tungʼ piny? Nyinge to en ngʼa, koso wuode to nyinge ngʼa? Nyisa ane ka ingʼeyo!
5 Fiecare cuvânt al lui Dumnezeu este pur; el este un scut pentru cei ce își pun încrederea în el.
“Wach ka wach moa kuom Nyasaye en adier; Nyasaye en okumba ne jogo mopondo kuome.
6 Nu adăuga la cuvintele lui, ca nu cumva să te mustre și să fii găsit mincinos.
Kik imed gimoro e wachne, to nono obiro kwedi mi onyis ni in ja-miriambo.
7 Două lucruri am cerut de la tine; nu mi le refuza înainte să mor;
“Gik moko ariyo makwayi; yaye Jehova Nyasaye; kik itama biro buti kapok atho.
8 Îndepărtează de la mine deșertăciune și minciuni, nu îmi da nici sărăcie, nici bogăție; hrănește-mă cu mâncare potrivită mie,
Mi wuond gi miriambo obed mabor koda; kik imiya chan kata mwandu, to miya mana chiemba mapile.
9 Ca nu cumva să fiu sătul și să te neg și să spun: Cine este DOMNUL? Sau ca nu cumva să fiu sărac și să fur și să iau numele Dumnezeului meu în deșert.
Nimar, ka ok kamano, to anyalo bedo gi mwandu mangʼeny mi akwedi ka awacho ni, ‘Jehova Nyasaye to en ngʼa?’ Kata anyalo bedo jachan mi akwel, mi ami nying Nyasacha wichkuot.
10 Nu acuza pe un servitor stăpânului său, ca nu cumva să te blesteme și să fii găsit vinovat.
“Kik iwuo marach kuom jatich ne ngʼat mondike nono to obiro kwongʼi, mi iyud chandruok.
11 Este o generație care blestemă pe tatăl lor și nu binecuvântează pe mama lor.
“Nitie jogo makwongʼo wuonegi kendo ok gwedh minegi;
12 Este o generație care este pură în propriii ochi și totuși nu este spălată de murdăria lor.
jogo ma paro giwegi ni giler to ok osepwodhgi kuom kethruokgi;
13 Este o generație, cât de îngâmfați sunt ochii lor! Și pleoapele lor sunt înălțate.
jogo ma wangʼ-gi tek masungore, manenogi richo;
14 Este o generație a căror dinți sunt ca săbiile și a căror colți sunt ca niște cuțite, ca să mănânce pe sărac de pe fața pământului și pe nevoiaș din mijlocul oamenilor.
joma lekegi chalo gi ligangla kendo nyipongʼ lekegi chalo pelni mabitho, mar chamo jochan manie piny, kod joma odhier manie dier ji.
15 Lipitoarea are două fiice care strigă: Dă, dă! Sunt trei lucruri care nu sunt niciodată săturate, da, patru sunt lucrurile care nu spun: Este destul:
“Chwe nigi nyiri ariyo. Giywak ni, ‘Miwa! Miwa!’ “Nitie gik moko adek ma ok rom ngangʼ! Angʼwen ma ok wach ni, ‘Oromo!’
16 Mormântul și pântecele sterp și pământul care nu este umplut cu apă și focul care nu spune: Este destul! (Sheol h7585)
Gin liel, ich ma ok onywol, lowo ma pi ok rom, kata mach ma ok wach ni, ‘Oromo!’ (Sheol h7585)
17 Ochiul care își bate joc de tată și disprețuiește ascultarea de mama sa, corbii din vale îl vor smulge și acvilele tinere îl vor mânca.
“Wangʼ ma jaro wuoro, ma dagi winjo wach miyo, ibiro lodho oko kod agak manie holo, ibiro chamgi gi achudhe.
18 Sunt trei lucruri prea minunate pentru mine, da, patru lucruri pe care nu le cunosc:
“Nitie gik moko adek mamiya awuoro ahinya, angʼwen ma ok anyal ngʼeyo tiendgi.
19 Calea unei acvile în văzduh [și] calea unui șarpe pe stâncă [și] calea unei corăbii în mijlocul mării și calea unui bărbat cu o tânără.
Yor ongo e kor polo, yor thuol e kor lwanda, yor yie ei nam mogingore kod yor ngʼama wuowi gi nyako.
20 Astfel este calea unei femei adultere: mănâncă, își șterge gura și spune: Nu am făcut nicio stricăciune.
“Ma e yor dhako ma jachode: Ochiemo to bangʼe oyweyo dhoge, mi owach ni, ‘Ok asetimo gimoro marach.’
21 Pentru trei lucruri pământul este neliniștit și pentru patru nu mai poate suporta:
“Nitie gik moko adek mateto piny, to kuom gik moko angʼwen piny ok nyal yiego:
22 Pentru un rob când domnește și un prost când este săturat cu mâncare,
misumba modoko ruodh piny, kata ngʼat mofuwo mochiemo moyiengʼ,
23 Pentru o femeie odioasă când se căsătorește; și o roabă ce este moștenitoarea stăpânei ei.
moro en dhako ma ok oher to okende eka mogik jatich ma nyako ma omayo dhako mondike dichwo.
24 Patru lucruri sunt mici pe pământ, dar sunt foarte înțelepte:
“Gik moko angʼwen matindo ni e piny, to kata kamano giriek moloyo.
25 Furnicile sunt un popor fără putere, totuși își pregătesc mâncarea în timpul verii;
Biye gin chwech ma tekregi tin, to kata kamano gikano chiembgi e ndalo oro;
26 Iepurii de stâncă sunt doar un popor firav, totuși își fac locuințele în stânci;
aidha bende gin le man-gi teko matin, to giloso gondgi e kind kite,
27 Lăcustele nu au împărat, totuși merg înainte în cete;
kata bonyo onge ruodhgi, to ka giringo gidhiyo nyime kaachiel ka gichanore ka ogend lweny.
28 Păianjenul se agață cu mâinile lui și este în palatele împăraților.
Kamano olele bende inyalo mako gi lwedo, to iyude kodak e ute ruoth.
29 Trei sunt lucrurile care merg bine, da, patru sunt frumoase în umblarea lor:
“Nitie gik moko adek ma wuodhgi lich ka irango, chutho angʼwen maringo malich miwuoro.
30 Un leu care este cel mai puternic între fiare și nu se dă înapoi în fața niciuneia;
Sibuor, en ratego moloyo kuom le duto, kendo onge gimoro moluoro,
31 Un ogar, de asemenea un țap și un împărat, împotriva căruia nu este răzvrătire.
thuon gweno magar ka dwaro gwere gi wadgi, nywok, kod ruoth gi oganda mar lweny moluoro bute.
32 Dacă ai lucrat prostește în a te înălța, sau dacă ai plănuit răul, acoperă-ți gura cu mâna.
“Ka isetimo tim fuwo ma imiyori duongʼ kendi, kata ka isechano richo, to um dhogi gi lweti!
33 Cu siguranță baterea laptelui aduce unt și răsucirea nasului aduce sânge; tot așa forțarea furiei aduce ceartă.
Mana kaka puoyo chak kelo mo, kendo goyo um chwero remo, e kaka jiwo kecho kelo lweny.”
