Proverbe 30
1 Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache, profeția; omul i-a vorbit lui Itiel, chiar lui Itiel și lui Ucal;
Jakeh a capa Agur ak awicyih taw vemyih na ni. Thlang ing Ethiel a venawh, Ethiel ingkaw Ukal a venawh vemyih na ce kqawn hy,
2 Cu siguranță, eu sunt mai neghiob decât oricare om și nu am înțelegerea unui om.
“Thlangkhqi anglakawh ka sim kang zak awm am awm hy.
3 Nici nu am învățat înțelepciune, nici nu am cunoașterea celui sfânt.
Cyihnaak am cawng nyng saw, thlakciim kawng awm am sim nyng.
4 Cine a urcat în cer, sau a coborât? Cine a strâns vântul în pumnii săi? Cine a legat apele într-o manta? Cine a întemeiat toate marginile pământului? Care este numele lui și care este numele fiului său, dacă poți spune?
Unu khanna kai nawh ak kqum law tlaih? Unu a kutawh khawhlii ak bym thai? Unu hibai ing tui ak cun? Unu khawmdek a dytnaak ak cak sak? Unu ang ming, a capa ming nak sim aw?
5 Fiecare cuvânt al lui Dumnezeu este pur; el este un scut pentru cei ce își pun încrederea în el.
Bawipa ak awikhqi boeih taw caawtbauh kawi am awm na, Amah ak cangnaakkhqi boeih ham ziingnaak ni.
6 Nu adăuga la cuvintele lui, ca nu cumva să te mustre și să fii găsit mincinos.
Ak awikhqi ce koeh sap, cekkaataw nik coet kawm saw a qai ak kqawn thlangna awm kawp ti.
7 Două lucruri am cerut de la tine; nu mi le refuza înainte să mor;
Aw Bawipa, them pakkhih ni thoeh nyng; ka thih hlanawh ni soep pe sak lah.
8 Îndepărtează de la mine deșertăciune și minciuni, nu îmi da nici sărăcie, nici bogăție; hrănește-mă cu mâncare potrivită mie,
Amak thym ingkaw qai kqawn ka venawh koeh awm sak; khawdengnaak ingkaw boeinaak awm koen ni pe, my ngawi ai tat buh mah ni pe.
9 Ca nu cumva să fiu sătul și să te neg și să spun: Cine este DOMNUL? Sau ca nu cumva să fiu sărac și să fur și să iau numele Dumnezeului meu în deșert.
Cekkataw boei nyng saw nang nim hilh kawng nyng saw 'Bawipa taw a u nu?' ti hau kawng nyng. Amawh ka kawdeng awhawm qu kawng nyng saw na thang nim ceh hau kawng nyng.
10 Nu acuza pe un servitor stăpânului său, ca nu cumva să te blesteme și să fii găsit vinovat.
Tamnaa ce a boei venna koeh theet, quun nik khy pe kawm saw, nak khanawh thawlhnaak tla kaw.
11 Este o generație care blestemă pe tatăl lor și nu binecuvântează pe mama lor.
A pa quun khy pe nawh, a nu amak kyihcah thlang awm hy.
12 Este o generație care este pură în propriii ochi și totuși nu este spălată de murdăria lor.
Amah poeknaak awh ak ciimna ak ngai qu thlang awm nawh; cehlai a thawlhnaak caihsakna am awm hy.
13 Este o generație, cât de îngâmfați sunt ochii lor! Și pleoapele lor sunt înălțate.
Khawpoek saang sak nawh hepnaak ing thlang ak toek awm hy.
14 Este o generație a căror dinți sunt ca săbiile și a căror colți sunt ca niște cuțite, ca să mănânce pe sărac de pe fața pământului și pe nevoiaș din mijlocul oamenilor.
A haa cimsum amyihna awm nawh, khawmdek awhkaw khawngdengkhqi ingkaw ak voetvaikhqi daih hamna cimca ing ak be thlang awm hy.
15 Lipitoarea are două fiice care strigă: Dă, dă! Sunt trei lucruri care nu sunt niciodată săturate, da, patru sunt lucrurile care nu spun: Este destul:
“Ni pe hlah, ni pe hlah,” tinawh ak khyy canu pakkhih ak ta litno awm hy. Amak phyi thai tlaih them pakthum awm hy, “Khoek hawh ny,” amak ti tlaih them puphli awm hy.
16 Mormântul și pântecele sterp și pământul care nu este umplut cu apă și focul care nu spune: Este destul! (Sheol h7585)
Phyi, ca ak qeeng phoen, tui amak phyi thai deklai ingkaw “khoek hy,” amak ti man mai awm hy. (Sheol h7585)
17 Ochiul care își bate joc de tată și disprețuiește ascultarea de mama sa, corbii din vale îl vor smulge și acvilele tinere îl vor mânca.
A pa ak thekhanaak ingkaw a nuk awi ak hep mik taw lamawh ak ding vangaak ing cuk kawm saw; huu ing a sa ai pe kaw.
18 Sunt trei lucruri prea minunate pentru mine, da, patru lucruri pe care nu le cunosc:
Kawpoek ak kyi sak ik-oeih pakthum awm nawh am kang zaaksim ik-oeih pupthli awm hy.
19 Calea unei acvile în văzduh [și] calea unui șarpe pe stâncă [și] calea unei corăbii în mijlocul mării și calea unui bărbat cu o tânără.
Khanna kaw huu ang dingnaak lam, Luk khan awhkaw khqui a cehnaak lam, tuicunli awhkaw lawng a cehnaak lam ingkaw tangpa ing nula a pannaak lam tloek ce ni.
20 Astfel este calea unei femei adultere: mănâncă, își șterge gura și spune: Nu am făcut nicio stricăciune.
Cemyih ceni samphaih nu a cehnaak lam taw; Ce nula ing ai nawh am kha a huih coengawh, “Them amak thum am sai nyng,” ti hy.
21 Pentru trei lucruri pământul este neliniștit și pentru patru nu mai poate suporta:
Ve them pakthum ak caming khawmdek thyyn nawh ve them pupthli awh yh thainaak am ta hy.
22 Pentru un rob când domnește și un prost când este săturat cu mâncare,
Tamnaa ce sangpahrangna coeng nawh, thlakqaw ing aawk ai ak bena ta hy.
23 Pentru o femeie odioasă când se căsătorește; și o roabă ce este moștenitoarea stăpânei ei.
A mi hoet nula ing vaa ta nawh tamnaa nu ing a boei nu a qo pang hy.
24 Patru lucruri sunt mici pe pământ, dar sunt foarte înțelepte:
Khawmdek khanawh ik-oeih ak zawi soeih pupthli awm nawh, cehlai cekkhqi taw ak cyi soeih na awm uhy.
25 Furnicile sunt un popor fără putere, totuși își pregătesc mâncarea în timpul verii;
Liing ve ak tha ak zawi soeihna bi ak sai na awm moe, khawhqai awh aawk ai cun hy.
26 Iepurii de stâncă sunt doar un popor firav, totuși își fac locuințele în stânci;
Sathel ing tha a khoehca ni a taak hlai, lungnu thelpang khuiawh a im ta hy.
27 Lăcustele nu au împărat, totuși merg înainte în cete;
Khamkhawkkhqi ing sangpahrang am ta uhy; cehlai kawoet cana cet haih thai uhy.
28 Păianjenul se agață cu mâinile lui și este în palatele împăraților.
Satuiqai ing kuting tuuk thaina awm moe, sangpahrang imawh awmnaak hyn ta hy.
29 Trei sunt lucrurile care merg bine, da, patru sunt frumoase în umblarea lor:
Qypawmnaak ing ak saangna khaw ak kham ik-oeih pakthum awm nawh ypawm cana ak cet ik-oeih pupthli awm hy:
30 Un leu care este cel mai puternic între fiare și nu se dă înapoi în fața niciuneia;
Samthyn taw qamsa chunglak awh ak thamah soeih na awm nawh, ikawmyih ing awm a hu am voei sak khawi,
31 Un ogar, de asemenea un țap și un împărat, împotriva căruia nu este răzvrătire.
Ak thamah aihlyi kit, memcai sing ingkaw qalkap ing ak chungkoep sangpahrang ce ni.
32 Dacă ai lucrat prostește în a te înălța, sau dacă ai plănuit răul, acoperă-ți gura cu mâna.
Namah ingkaw namah thangsaknaak ham amak leek them na sai mai awh aw, amak leek ik-oeih poeknaak na taak mai awhtaw, nam kha cyyp sak.
33 Cu siguranță baterea laptelui aduce unt și răsucirea nasului aduce sânge; tot așa forțarea furiei aduce ceartă.
Suktui hqoet khingnaak ing suktui khal sak nawh ni hmaqawng nawi khingnaak ing thi ak cawn sak amyihna kawsonaak ing hqo hqitnaak cawn sak hy.
