Proverbe 30
1 Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache, profeția; omul i-a vorbit lui Itiel, chiar lui Itiel și lui Ucal;
Jakeh capa Agur kah ol he, Ithiel hlang, Ithiel neh Ukal taengah olphong olrhuh la om.
2 Cu siguranță, eu sunt mai neghiob decât oricare om și nu am înțelegerea unui om.
Kai he hlang lakah ka kotalh ngawn cakhaw, hlang loh kai taengah yakmingnah khueh pawh.
3 Nici nu am învățat înțelepciune, nici nu am cunoașterea celui sfânt.
Cueihnah ka cang pawt dae, a cim mingnah te ka ming.
4 Cine a urcat în cer, sau a coborât? Cine a strâns vântul în pumnii săi? Cine a legat apele într-o manta? Cine a întemeiat toate marginile pământului? Care este numele lui și care este numele fiului său, dacă poți spune?
Ulae vaan la aka luei tih aka rhum? A kutnarhum dongah khohli aka buem te ulae? Himbai dongah tui aka cun te ulae? Diklai khobawt boeih aka thoh te ulae? A ming ta melae, a capa ming ta balae? na ming atah.
5 Fiecare cuvânt al lui Dumnezeu este pur; el este un scut pentru cei ce își pun încrederea în el.
Pathen kah olthui boeih tah cilpoe la om. Amah dongah aka ying rhoek ham tah photling la a om pah.
6 Nu adăuga la cuvintele lui, ca nu cumva să te mustre și să fii găsit mincinos.
A ol te thap boeh, namah te n'tluung vetih na laithae phoe ve.
7 Două lucruri am cerut de la tine; nu mi le refuza înainte să mor;
Namah taeng lamkah te panit ni kam bih. Ka duek hlanah kai taengah hloh boeh.
8 Îndepărtează de la mine deșertăciune și minciuni, nu îmi da nici sărăcie, nici bogăție; hrănește-mă cu mâncare potrivită mie,
A poeyoek neh laithae ol tah kai taeng lamloh hla saeh. Kai taengah he khodaeng khaw, khuehtawn khaw m'pae boeh. Ka buhvae dongkah buhham mah kai n'cah mai.
9 Ca nu cumva să fiu sătul și să te neg și să spun: Cine este DOMNUL? Sau ca nu cumva să fiu sărac și să fur și să iau numele Dumnezeului meu în deșert.
Ka kum vaengah tah ka basa vetih, “BOEIPA te unim,” vik ka ti tholh ve. Ka khawk vaengah ka huen vetih ka Pathen ming te ka pha tholh ve.
10 Nu acuza pe un servitor stăpânului său, ca nu cumva să te blesteme și să fii găsit vinovat.
A boei taeng, a boei taengah sal te thet pah boeh. Namah te thae m'phoei thil vetih, na boe ve.
11 Este o generație care blestemă pe tatăl lor și nu binecuvântează pe mama lor.
A napa kah cadilcahma aka tap loh a manu te khaw a uem noek moenih.
12 Este o generație care este pură în propriii ochi și totuși nu este spălată de murdăria lor.
A khawt te sil pawt dae, amah mikhmuh neh aka cim cadilcahma,
13 Este o generație, cât de îngâmfați sunt ochii lor! Și pleoapele lor sunt înălțate.
A mik neh mat pomsang uh tih, a mikkhu aka huel cadilcahma,
14 Este o generație a căror dinți sunt ca săbiile și a căror colți sunt ca niște cuțite, ca să mănânce pe sărac de pe fața pământului și pe nevoiaș din mijlocul oamenilor.
A no te cunghang bangla, a pumcu te tumcaca bangla, diklai mangdaeng neh khodaeng hlang aka yoop cadilcahma,
15 Lipitoarea are două fiice care strigă: Dă, dă! Sunt trei lucruri care nu sunt niciodată săturate, da, patru sunt lucrurile care nu spun: Este destul:
Vawt canu rhoi loh, “M'pae, m'pae,” a ti. Pathum khaw cung rhoi pawh. Pali khaw, “Rhoeh coeng,” ti rhoi pawh.
16 Mormântul și pântecele sterp și pământul care nu este umplut cu apă și focul care nu spune: Este destul! (Sheol h7585)
Saelkhui neh caya kah a bung, tui aka hah pawh diklai, rhoeh aka ti tlaih pawh hmai pawn ni. (Sheol h7585)
17 Ochiul care își bate joc de tată și disprețuiește ascultarea de mama sa, corbii din vale îl vor smulge și acvilele tinere îl vor mânca.
A napa aka tamdaeng tih, a manu kah boengainah dongah aka hnoelrhoeng kah a mik tah, soklong vangak loh a koeih vetih atha ca loh a caak ni.
18 Sunt trei lucruri prea minunate pentru mine, da, patru lucruri pe care nu le cunosc:
Amih pathum mah kai ham tah khobaerhambae coeng dae, a pali phoeikah amih pali he khaw ka ming thai moenih.
19 Calea unei acvile în văzduh [și] calea unui șarpe pe stâncă [și] calea unei corăbii în mijlocul mării și calea unui bărbat cu o tânără.
Vaan ah atha kah longpuei, lungpang dongah rhul kah longpuei, tuitun tuilung kah sangpho longpuei, hula taengkah tongpa longpuei he ni.
20 Astfel este calea unei femei adultere: mănâncă, își șterge gura și spune: Nu am făcut nicio stricăciune.
Samphaih nu kah a khosing tah, a caak neh a ka a huih tih, “Boethae ka saii pawh,” a ti.
21 Pentru trei lucruri pământul este neliniștit și pentru patru nu mai poate suporta:
Diklai aka tlai sak pathum neh diklai loh a phueih thai pawh pali tah,
22 Pentru un rob când domnește și un prost când este săturat cu mâncare,
Sal te tloep a manghai vaengah, aka ang te buh a hah vaengah,
23 Pentru o femeie odioasă când se căsătorește; și o roabă ce este moștenitoarea stăpânei ei.
Rhukom te tloep a hmuhuet vaengah, imom loh a boeinu a pang vaengah,
24 Patru lucruri sunt mici pe pământ, dar sunt foarte înțelepte:
Amih pali he diklai hmankah a yit koek la om dae cueih rhoela cueih uh.
25 Furnicile sunt un popor fără putere, totuși își pregătesc mâncarea în timpul verii;
Lunghi he a pilnam khaw tlung pawt dae, khohal ah amamih caak te a soepsoei coeng.
26 Iepurii de stâncă sunt doar un popor firav, totuși își fac locuințele în stânci;
Saphih khaw a pilnam te pilnu pawt dae, thaelpang khuiah a im a khueh.
27 Lăcustele nu au împărat, totuși merg înainte în cete;
Kaisih te manghai tal dae a pum la huek khong uh.
28 Păianjenul se agață cu mâinile lui și este în palatele împăraților.
Imrhai loh kut neh na tuuk mai tih, amah tah manghai kah bawkim ah na om van bal.
29 Trei sunt lucrurile care merg bine, da, patru sunt frumoase în umblarea lor:
Khokan aka yanghoep pathum neh a caeh aka thuem pali tah amih ni.
30 Un leu care este cel mai puternic între fiare și nu se dă înapoi în fața niciuneia;
Sathueng tah Rhamsa boeih lakah tlung tih, a mikhmuh kah boeih tah mael tak pawh.
31 Un ogar, de asemenea un țap și un împărat, împotriva căruia nu este răzvrătire.
A cinghen aka caplawh maaetal neh manghai amah taengah aka bop rhoek.
32 Dacă ai lucrat prostește în a te înălța, sau dacă ai plănuit răul, acoperă-ți gura cu mâna.
Dangrhoek ham vaengah na tahah tih na mangtaeng akhaw na ka te na kut neh buem.
33 Cu siguranță baterea laptelui aduce unt și răsucirea nasului aduce sânge; tot așa forțarea furiei aduce ceartă.
Suktui a ken vaengah suknaeng la poeh. Hnarhong a pai vaengah thii long. Thintoek a phul vaengah tuituknah la coeng.
