Proverbe 30
1 Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache, profeția; omul i-a vorbit lui Itiel, chiar lui Itiel și lui Ucal;
Ang mga pulong ni Agus ang anak nga lalake ni Jache; ang pagpanagna. Ang tawo miingon kang Etiel, ngadto kang Etiel ug kang Ucal:
2 Cu siguranță, eu sunt mai neghiob decât oricare om și nu am înțelegerea unui om.
Sa pagkamatuod ako labi pang mananapon kay sa bisan kinsang tawo, Ug walay pagsabut sa usa ka tawo;
3 Nici nu am învățat înțelepciune, nici nu am cunoașterea celui sfânt.
Ug ako wala makakat-on sa kaalam, Ni may kahibalo ako sa Usa nga Balaan.
4 Cine a urcat în cer, sau a coborât? Cine a strâns vântul în pumnii săi? Cine a legat apele într-o manta? Cine a întemeiat toate marginile pământului? Care este numele lui și care este numele fiului său, dacă poți spune?
Kinsa bay nakasaka ngadto sa langit, ug nanaug? Kinsa bay nagahipos sa hangin diha sa iyang mga kinomo? Kinsa bay nakahugpong sa katubigan sulod sa iyang panapton? Kinsa bay nagapahimutang sa tanang mga kinatumyan sa yuta? Kinsa ba ang iyang ngalan, ug kinsa ba ang ngalan sa iyang anak nga lalake, kong ikaw nahibalo?
5 Fiecare cuvânt al lui Dumnezeu este pur; el este un scut pentru cei ce își pun încrederea în el.
Ang tagsatagsa ka pulong sa Dios inulay: Siya mao ang usa ka kalasag kanila nga modangup diha kaniya.
6 Nu adăuga la cuvintele lui, ca nu cumva să te mustre și să fii găsit mincinos.
Dili ka magdugang sa iyang mga pulong, Tingali unya pagabadlongon ka niya, ug ikaw hikaplagan nga usa ka bakakon.
7 Două lucruri am cerut de la tine; nu mi le refuza înainte să mor;
Duruha ka mga butang ang akong gipangayo kanimo; Ayaw pag-imakuli sila kanako sa dili pa ako mamatay:
8 Îndepărtează de la mine deșertăciune și minciuni, nu îmi da nici sărăcie, nici bogăție; hrănește-mă cu mâncare potrivită mie,
Ipahilayo gikan kanako ang kabakakan ug mga bakak; Ayaw ako paghatagi ug kawaladon ni mga bahandi; Pakan-a ako sa makaon nga maoy gikinahanglan alang kanako:
9 Ca nu cumva să fiu sătul și să te neg și să spun: Cine este DOMNUL? Sau ca nu cumva să fiu sărac și să fur și să iau numele Dumnezeului meu în deșert.
Tingali unya ako mabusog, ug magalimod kanimo, ug magaingon: Kinsa ba si Jehova? Kun tingali unya ako mahimong kabus, ug mangawat, Ug magagamit sa walay hinungdan sa ngalan sa akong Dios.
10 Nu acuza pe un servitor stăpânului său, ca nu cumva să te blesteme și să fii găsit vinovat.
Ayaw pagbutangbutang sa usa ka sulogoon ngadto sa iyang agalon, Tingali unya siya manghimaraut kanimo, ug ikaw pagailhon nga sad-an.
11 Este o generație care blestemă pe tatăl lor și nu binecuvântează pe mama lor.
Adunay usa ka kaliwatan nga nagapanghimaraut sa ilang amahan, Ug wala magbulahan sa ilang inahan.
12 Este o generație care este pură în propriii ochi și totuși nu este spălată de murdăria lor.
Adunay usa ka kaliwatan nga ulay ilang kaugalingong mga mata, Ug bisan pa niini wala mahugasi gikan sa ilang pagkahugaw.
13 Este o generație, cât de îngâmfați sunt ochii lor! Și pleoapele lor sunt înălțate.
Adunay usa ka kaliwatan, Oh pagkamapahitas-on gayud sa ilang mga mata! Ug ang ilang mga tabontabon sa mata napahitaas.
14 Este o generație a căror dinți sunt ca săbiile și a căror colți sunt ca niște cuțite, ca să mănânce pe sărac de pe fața pământului și pe nevoiaș din mijlocul oamenilor.
Adunay usa ka kaliwatan kansang mga ngipon ingon sa mga pinuti, ug ang ilang mga tango ingon sa mga cuchillo, Aron sa paglamoy sa mga kabus gikan sa yuta, ug sa hangul gikan sa kinataliwad-an sa mga tawo.
15 Lipitoarea are două fiice care strigă: Dă, dă! Sunt trei lucruri care nu sunt niciodată săturate, da, patru sunt lucrurile care nu spun: Este destul:
Ang alimatok may duruha ka anak nga baye, nga nagasinggit: Hatagi, hatagi. Adunay totolo ka butang nga dili gayud matagbaw, Oo, upat nga dili moingon: Igo na:
16 Mormântul și pântecele sterp și pământul care nu este umplut cu apă și focul care nu spune: Este destul! (Sheol h7585)
Ang Sheol; ug ang tiyan nga apuli; Ang yuta nga wala matagbaw sa tubig; Ug ang kalayo nga wala magaingon: Igo na. (Sheol h7585)
17 Ochiul care își bate joc de tată și disprețuiește ascultarea de mama sa, corbii din vale îl vor smulge și acvilele tinere îl vor mânca.
Ang mata nga nagayubit sa iyang amahan, Ug nagatamay sa pagsugot sa iyang inahan, Ang mga uwak sa walog maoy modagit niini, Ug ang mga gagmayng agila magakaon niini.
18 Sunt trei lucruri prea minunate pentru mine, da, patru lucruri pe care nu le cunosc:
Adunay totolo ka butang nga mga katilingad-an kaayo alang kanako, Oo, upat nga wala nako hibaloi:
19 Calea unei acvile în văzduh [și] calea unui șarpe pe stâncă [și] calea unei corăbii în mijlocul mării și calea unui bărbat cu o tânără.
Ang dalan sa usa ka agila diha sa hangin; Ang dalan sa usa ka halas ibabaw sa usa ka bato; Ang dalan sa usa ka sakayan diha sa kinataliwad-an sa dagat; Ug ang dalan sa usa ka tawo uban sa usa ka dalaga.
20 Astfel este calea unei femei adultere: mănâncă, își șterge gura și spune: Nu am făcut nicio stricăciune.
Mao man usab ang dalan sa usa ka mananapaw nga babaye; Siya nagakaon ug nagapamahid sa iyang baba, Ug nagaingon: Ako wala makabuhat ug pagkadautan.
21 Pentru trei lucruri pământul este neliniștit și pentru patru nu mai poate suporta:
Kay alang sa totolo ka butang ang yuta mokurog, Ug alang sa upat, nga kini dili na niya maantus:
22 Pentru un rob când domnește și un prost când este săturat cu mâncare,
Alang sa usa ka sulogoon kong siya mao ang hari; Ug sa usa ka buang kong siya mabusog sa makaon;
23 Pentru o femeie odioasă când se căsătorește; și o roabă ce este moștenitoarea stăpânei ei.
Alang sa usa ka dulumtanan nga babaye kong siya maminyo; Ug sa usa ka sulogoon nga babaye nga maoy manununod sa iyang agalon nga babaye.
24 Patru lucruri sunt mici pe pământ, dar sunt foarte înțelepte:
Adunay upat ka butang nga mga gagmay sa ibabaw sa yuta, Apan sila maalamon gayud kaayo:
25 Furnicile sunt un popor fără putere, totuși își pregătesc mâncarea în timpul verii;
Ang olmigas maoy usa ka katawohan nga dili kusgan, Bisan pa niini sila nagaandam sa ilang makaon sa ting-init;
26 Iepurii de stâncă sunt doar un popor firav, totuși își fac locuințele în stânci;
Ang mga conejo maoy usa ka maluyahon nga kaubanan, Bisan pa niini nagabuhat sa ilang mga balay sulod sa mga bato;
27 Lăcustele nu au împărat, totuși merg înainte în cete;
Ang mga dulon wala may hari, bisan pa niini silang tanan mopanaw pinaagi sa mga panon;
28 Păianjenul se agață cu mâinile lui și este în palatele împăraților.
Ang lawa-lawa nagapangapyot pinaagi sa iyang mga kamot, Bisan pa niini siya anaa sa mga palacio sa mga hari.
29 Trei sunt lucrurile care merg bine, da, patru sunt frumoase în umblarea lor:
Adunay totolo ka butang nga sa ilang pagpanlakat mga matahum man, Oo, upat nga mga matahum sa ilang mga pagpanaw:
30 Un leu care este cel mai puternic între fiare și nu se dă înapoi în fața niciuneia;
Ang leon, nga maoy labing gamhanan taliwala sa tanang mga mananap, Ug dili motalikod tungod sa bisan unsa man;
31 Un ogar, de asemenea un țap și un împărat, împotriva căruia nu este răzvrătire.
Ang iro sa pangayam; ang kanding nga lake usab; Ug ang hari diin batok kaniya nga walay mga pag-alsa.
32 Dacă ai lucrat prostește în a te înălța, sau dacă ai plănuit răul, acoperă-ți gura cu mâna.
Kong ikaw nakabuhat sa binuang sa pagpatuboy sa imong kaugalingon, O kong ikaw naghunahuna ug dautan, Isap-ong ang imong kamot ibabaw sa imong baba.
33 Cu siguranță baterea laptelui aduce unt și răsucirea nasului aduce sânge; tot așa forțarea furiei aduce ceartă.
Kay ang pagbatil sa gatas nagadala ug mantekilya, Ug ang paglubag sa ilong nagapagula sa dugo; Busa ang pagpugos sa kaligutgut nagadala ug pakig-away.
