Proverbe 3
1 Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
Oğlum, unutma öğrettiklerimi, Aklında tut buyruklarımı.
2 Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
Çünkü bunlar ömrünü uzatacak, Yaşam yıllarını, esenliğini artıracaktır.
3 Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
Sevgiyi, sadakati hiç yanından ayırma, Bağla onları boynuna, Yaz yüreğinin levhasına.
4 Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
Böylece Tanrı'nın ve insanların gözünde Beğeni ve saygınlık kazanacaksın.
5 Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
RAB'be güven bütün yüreğinle, Kendi aklına bel bağlama.
6 Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
Yaptığın her işte RAB'bi an, O senin yolunu düze çıkarır.
7 Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
Kendini bilge biri olarak görme, RAB'den kork, kötülükten uzak dur.
8 Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
Böylece bedenin sağlık Ve ferahlık bulur.
9 Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
Servetinle ve ürününün turfandasıyla RAB'bi onurlandır.
10 Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
O zaman ambarların tıka basa dolar, Teknelerin yeni şarapla dolup taşar.
11 Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
Oğlum, RAB'bin terbiye edişini hafife alma, O'nun azarlamasından usanma.
12 Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
Çünkü RAB, oğlundan hoşnut bir baba gibi, Sevdiğini azarlar.
13 Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
Bilgeliğe erişene, Aklı bulana ne mutlu!
14 Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
Gümüş kazanmaktansa onu kazanmak daha iyidir. Onun yararı altından daha çoktur.
15 Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
Daha değerlidir mücevherden, Dileyeceğin hiçbir şey onunla kıyaslanamaz.
16 În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
Sağ elinde uzun ömür, Sol elinde zenginlik ve onur vardır.
17 Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
Yolları sevinç yollarıdır, Evet, bütün yolları esenliğe çıkarır.
18 Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
Bilgelik yaşam ağacıdır ona sarılanlara, Ne mutlu ona sımsıkı tutunanlara!
19 DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
RAB dünyanın temelini bilgelikle attı, Gökleri akıllıca yerleştirdi.
20 Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
Bilgisiyle enginler yarıldı, Bulutlar suyunu verdi.
21 Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
Oğlum, sağlam öğüde, sağgörüye tutun. Sakın gözünü ayırma onlardan.
22 Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
Onlar sana yaşam verecek Ve boynuna güzel bir süs olacak.
23 Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
O zaman güvenlik içinde yol alırsın, Sendelemeden.
24 Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
Korkusuzca yatar, Tatlı tatlı uyursun.
25 Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
Beklenmedik felaketten, Ya da kötülerin uğradığı yıkımdan korkma.
26 Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
Çünkü senin güvencen RAB'dir, Tuzağa düşmekten seni O koruyacaktır.
27 Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
Elinden geldikçe, İyiliğe hakkı olanlardan iyiliği esirgeme.
28 Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
Elinde varken komşuna, “Bugün git, yarın gel, o zaman veririm” deme.
29 Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
Sana güvenerek yanında yaşayan komşuna Kötülük tasarlama.
30 Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
Sana kötülük etmemiş biriyle Yok yere çekişme.
31 Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
Zorba kişiye imrenme, Onun yollarından hiçbirini seçme.
32 Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
Çünkü RAB sapkınlardan tiksinir, Ama doğruların candan dostudur.
33 Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
RAB kötülerin evini lanetler, Doğruların oturduğu yeriyse kutsar.
34 Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
RAB alaycılarla alay eder, Ama alçakgönüllülere lütfeder.
35 Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.
Bilge kişiler onuru miras alacak, Akılsızlara yalnız utanç kalacak.
