Proverbe 3
1 Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
Yaa ilma ko, barumsa ani siif kennu hin dagatin; ajaja koos garaatti qabadhu;
2 Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
isaan bara baayʼee fi umurii dheeraa, nagaa fi badhaadhummaa siif dabaluutii.
3 Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
Jaalallii fi amanamummaan yoom iyyuu sirraa hin fagaatin; morma keetti hidhadhu; gabatee garaa kee irrattis barreeffadhu.
4 Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
Ati karaa kanaan fuula Waaqaatii fi fuula namaa duratti surraa fi maqaa gaarii ni argatta.
5 Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
Garaa kee guutuun Waaqayyoon amanadhu; hubannaa kees hin abdatin;
6 Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
karaa kee hunda keessatti isa dursi; innis daandii kee siif qajeelcha.
7 Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
Ani ogeessa ofiin hin jedhin; Waaqayyoon sodaadhu; waan hamaa irraas fagaadhu.
8 Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
Wanni kun dhagna keetiif fayyaa kenna; lafee kee illee ni haaromsa.
9 Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
Qabeenya keetiin, mataa midhaan keetii hundaanis Waaqayyoon kabaji;
10 Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
yoos gombisaan kee hamma irraan dhangalaʼutti guutama; iddoon cuunfaa wayinii keetiis daadhiidhaan guutamee irraan dhangalaʼa.
11 Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
Yaa ilma ko, adabbii Waaqayyoo hin tuffatin; dheekkamsa isaas hin jibbin.
12 Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
Waaqayyo akkuma abbaa ilma ofii isaa jaallatu tokkootti warra jaallatu ni adabaatii.
13 Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
Namni ogummaa argatu kan hubannaas argatu eebbifamaa dha;
14 Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
ogummaan meetii caalaa faayidaa qabaatii; warqee caalaas buʼaa namaaf buusa.
15 Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
Gatiin ishee gatii lula diimaa caala; wanni ati akka malee hawwitu kam iyyuu isheedhaan wal qixxaachuu hin dandaʼu.
16 În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
Jireenyi dheeraan harka ishee mirgaa keessa jira; badhaadhummaa fi ulfinni harka ishee bitaa keessa jiru.
17 Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
Karaan ishee karaa nama gammachiisuu dha; daandiin ishee hundis nagaa dha.
18 Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
Isheen warra jabeessanii ishee qabataniif muka jireenyaa ti; warri itti cichanii ishee qabatan immoo ni eebbifamu.
19 DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
Waaqayyo ogummaadhaan hundee lafaa buuse; hubannaadhaanis samiiwwan iddoo isaanii kaaʼe;
20 Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
beekumsa isaatiin tuujubawwan gargar qoodaman; duumessoonnis fixeensa coccobsan.
21 Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
Yaa ilma ko ogummaa fi hubannaa dhugaa eeggadhu; isaanis fuula kee duraa hin dhabamin;
22 Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
isaan jireenya siif taʼu; morma kee miidhagsuufis faaya mormaa siif taʼu.
23 Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
Yoos ati karaa kee nagumaan deemta; miilli kees hin gufatu;
24 Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
ati yoo raftu hin sodaattu; hirribni kees yoo ati raftu sitti miʼaawa.
25 Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
Balaa akkuma tasaa sitti dhufu yookaan badiisa hamoota galaafatu hin sodaatin;
26 Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
Waaqayyo irkoo siif taʼaatii; akka miilli kee kiyyoodhaan hin qabamnes si eega.
27 Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
Ati yeroo waan tokko gochuudhaaf aangoo qabdutti, warra wanni gaariin isaaniif malu irraa waan sana hin hanqisin.
28 Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
Utuu amma waa qabduu, ollaa keetiin, “Yeroo biraa deebiʼii kottu; ani bori siifin kennaatii” hin jedhin.
29 Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
Ollaa kee kan si amanee si cina jiraatu miidhuuf jettee waan hamaa itti hin yaadin.
30 Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
Nama tokko utuu inni homaa si hin godhin akkasumaan hin miidhin.
31 Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
Nama dabaatti hin hinaafin; yookaan karaa isaa tokko illee hin filatin.
32 Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
Waaqayyo nama jalʼaa ni jibbaatii; nama qajeelaa garuu ofitti aanfata.
33 Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
Abaarsi Waaqayyoo mana nama hamaa irra buʼa; inni garuu mana nama qajeelaa ni eebbisa.
34 Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
Inni qoostota of tuultotatti ni qoosa; warra gad of qabaniif immoo ayyaana kenna.
35 Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.
Ogeeyyiin ulfina dhaalu; gowwoota garuu inni ni qaanessa.
