Proverbe 3
1 Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
E taku tama, kei wareware ki taku ture; kia puritia hoki aku whakahau e tou ngakau:
2 Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
Katahi ka nui ake nga ra roa mou, nga tau e ora ai, me te ata noho.
3 Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
Kei whakarerea koe e te atawhai, e te pono; heia ki tou kaki; tuhituhia iho, ko tou ngakau ano hei papa.
4 Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
Penei ka whiwhi koe ki te atawhai, ki te matauranga pai i te aroaro o te Atua, o te tangata.
5 Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
Whakapaua tou ngakau ki te whakawhirinaki ki a Ihowa, kaua hoki e okioki ki tou matauranga ake.
6 Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
I ou ara katoa whakaaro ki a ia, a mana e whakatika ou huarahi.
7 Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
Kei whakaaro ki a koe he mohio koe; e wehi ki a Ihowa, kia mawehe i te kino.
8 Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
Hei ora tena ki tou pito, hei makuku ki ou wheua.
9 Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
Kia whai kororia a Ihowa i ou rawa, i nga matamua ano hoki o au hua katoa.
10 Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
A ka ki au toa i nga mea maha, ka pakaru ano hoki au rua waina i te waina.
11 Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
E taku tama, kaua e whakahawea ki ta Ihowa papaki; kei ngakaukore ano koe ina akona e ia:
12 Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
Ka akona hoki e Ihowa tana e aroha ai, ka pera tana me ta te matua ki te tamaiti e matenuitia ana e ia.
13 Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
Ka hari te tangata kua kitea nei e ia te whakaaro nui, me te tangata ano kua whiwhi ki te matauranga.
14 Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
Pai atu hoki te hokohoko o tera i to te hiriwa e hokohokona nei, ona hua i te koura parakore.
15 Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
Nui atu ona utu i o nga rupi; e kore ano hoki nga mea katoa e minaminatia e koe e rite ki a ia.
16 În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
Kei tona ringa matau nga ra roa; kei tona maui nga taonga me te kororia.
17 Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
Ko ona ara he ara ahuareka, ko ona ara katoa he rangimarie.
18 Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
He rakau ia no te ora ki te hunga e u ana ki a ia; ka hari te tangata e pupuri ana i a ia.
19 DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
Na te whakaaro nui o Ihowa i whakaturia ai e ia te whenua; na tona mohio tana whakapumautanga i nga rangi.
20 Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
He mohio nona i pakaru ai nga rire, i maturuturu ai te tomairangi o nga kapua.
21 Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
E taku tama, kei kotiti ke ena i ou kanohi: puritia te whakaaro nui me te ngarahu pai.
22 Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
Kei ena he oranga mo tou wairua, he whakapaipai mo tou kaki.
23 Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
Penei ka haere koe i tou ara, te ai he wehi, e kore ano tou waewae e tutuki.
24 Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
Ka takoto koe, e kore e wehi, ina, ka takoto koe, ka reka ano tau moe.
25 Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
Kaua e wehi i te mataku huaki tata, i te whakangaromanga ranei o te hunga kino ina pa mai.
26 Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
Ko Ihowa hoki hei okiokinga mou, a mana e tiaki tou waewae kei mau.
27 Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
Kaua e kaiponuhia te pai ki te hunga i tika nei ma ratou, i nga wa e taea ai e tou ringa.
28 Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
Kaua e mea ki tou hoa, Haere, ka hoki mai ai, a apopo ka hoatu e ahau; i te mea kei a koe ano te mea e takoto ana.
29 Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
Kei whakatakoto i te kino mo tou hoa, kei te noho hu noa na hoki ia i tou taha.
30 Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
Kei ngangau pokanoa ki te tangata, ki te mea kahore ana mahi kino ki a koe.
31 Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
Kei hae ki te tangata nanakia, kaua hoki e whiriwhiria tetahi o ona ara.
32 Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
He mea whakarihariha hoki te whanoke ki a Ihowa; kei te hunga tika ia tona whakaaro ngaro.
33 Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
He kanga na Ihowa kei roto i te whare o te tangata kino, he mea manaaki ia nana te nohoanga o te hunga tika.
34 Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
He pono ka whakahi ia ki te hunga whakahi, ka puta ia tona atawhai ki te hunga whakaiti.
35 Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.
Ka whiwhi te hunga whakaaro nui ki te kororia; he whakama ia te whakanui o nga wairangi.
