Proverbe 3
1 Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
Mwana na Ngai, kobosana mateya na ngai te, kasi batela mibeko na ngai kati na motema na yo;
2 Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
pamba te ekoyeisa mikolo ya bomoi na yo milayi, ekobakisa mibu ebele na bomoi na yo mpe ekomemela yo kimia.
3 Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
Tika ete bolamu mpe bosolo ekabwana na yo te, linga yango zingazinga na kingo na yo, mpe koma yango na etando ya motema na yo!
4 Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
Okozwa ngolu mpe kombo ya malamu na miso ya Nzambe mpe na miso ya bato.
5 Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
Ndimela Yawe na motema na yo mobimba, mpe kotia motema te na mayele na yo.
6 Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
Yebaka Ye na banzela na yo nyonso, mpe Ye akokomisa yango alima.
7 Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
Tika ete omimonaka te moto ya bwanya na miso na yo moko; tosa Yawe mpe longwa na mabe.
8 Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
Ekozala kisi mpo na kokomisa nzoto na yo kolongono mpe kolendisa mikuwa na yo.
9 Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
Pesaka Yawe lokumu na nzela ya biloko na yo mpe ya bambuma ya liboso ya bozwi na yo nyonso.
10 Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
Bongo bibombelo na yo ekotonda na biloko, mpe bambeki na yo ekotonda na vino.
11 Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
Mwana na ngai, yamba toli ya Yawe, koboya te pamela na Ye;
12 Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
pamba te Yawe apamelaka moto oyo Ye alingaka, ndenge kaka tata apamelaka mwana na ye, oyo alingaka.
13 Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
Esengo na moto oyo amoni bwanya! Esengo na moto oyo azwi mayele!
14 Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
Pamba te kozala na yango eleki kozala na palata na motuya, mpe lifuti na yango eleki wolo oyo balekisi na moto na motuya.
15 Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
Ezali na motuya koleka babiju, mpe eloko moko te oyo moto akoki koluka ekokani na yango.
16 În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
Kati na loboko na Ye ya mobali, ezali na bomoi ya molayi; mpe kati na loboko na Ye ya mwasi, ezali na lokumu mpe bomengo.
17 Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
Nzela na Ye ezali ya esengo, mpe banzela na Ye nyonso ya mike ezali ya kimia.
18 Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
Bwanya ezali nzete ya bomoi mpo na bato oyo basimbaka yango; bato oyo bakokanga yango makasi bakozala na esengo.
19 DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
Na nzela ya bwanya, Yawe atiaki miboko ya mabele; na nzela ya mayele, alendisaki likolo.
20 Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
Na nzela ya mayele na Ye, mozindo ya se ya mabele ebimisaki mayi mpe mapata enokisaki mvula.
21 Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
Mwana na ngai, tika ete bwanya mpe bososoli ezala mosika ya miso na yo te; batela yango malamu,
22 Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
pamba te ekozala bomoi mpo na yo mpe ngolu mpo na kingo na yo.
23 Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
Boye, okotambola na kimia na nzela na yo, mpe lokolo na yo ekobeta libaku te.
24 Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
Tango okolala, okobanga eloko moko te, pamba te pongi na yo ekozala ya kimia.
25 Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
Somo ya pwasa ekobangisa yo te, ezala tango bato mabe bakobimela yo na pwasa;
26 Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
pamba te Yawe akozala elikya na yo mpe akobatela makolo na yo mpo ete ekangama te na motambo.
27 Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
Koboyaka te kosala bolamu epai ya moto oyo azali na bosenga, tango maboko na yo ezali na makoki ya kosala yango.
28 Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
Kolobaka na moninga na yo te: « Kende, bongo oya sima; nakopesa yo yango lobi; » soki ozali na makoki ya kosala likambo yango.
29 Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
Kosalaka moninga na yo mabe te soki azali kovanda na kimia epai na yo.
30 Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
Kolukelaka moto makambo te, oyo ezanga tina soki asali yo mabe te.
31 Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
Kolulaka te moto ya mobulu mpe koponaka ata nzela moko te, kati na banzela na ye.
32 Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
Pamba te Yawe ayinaka bato mabe, kasi ayebisaka basekele na Ye epai ya bato ya sembo.
33 Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
Yawe alakelaka mabe ndako ya moto mabe, kasi apambolaka ndako ya moto ya sembo;
34 Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
asambwisaka batioli, kasi atalisaka ngolu na Ye epai ya bato oyo bamikitisaka.
35 Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.
Bato ya bwanya bakozwa nkembo, kasi bazoba bakozala na soni.
