Proverbe 3
1 Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
fili mi ne obliviscaris legis meae et praecepta mea custodiat cor tuum
2 Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
longitudinem enim dierum et annos vitae et pacem adponent tibi
3 Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
misericordia et veritas non te deserant circumda eas gutturi tuo et describe in tabulis cordis tui
4 Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
et invenies gratiam et disciplinam bonam coram Deo et hominibus
5 Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
habe fiduciam in Domino ex toto corde tuo et ne innitaris prudentiae tuae
6 Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
in omnibus viis tuis cogita illum et ipse diriget gressus tuos
7 Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
ne sis sapiens apud temet ipsum time Dominum et recede a malo
8 Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
sanitas quippe erit umbilico tuo et inrigatio ossuum tuorum
9 Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
honora Dominum de tua substantia et de primitiis omnium frugum tuarum
10 Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
et implebuntur horrea tua saturitate et vino torcularia redundabunt
11 Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
disciplinam Domini fili mi ne abicias nec deficias cum ab eo corriperis
12 Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
quem enim diligit Dominus corripit et quasi pater in filio conplacet sibi
13 Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
beatus homo qui invenit sapientiam et qui affluit prudentia
14 Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
melior est adquisitio eius negotiatione argenti et auro primo fructus eius
15 Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
pretiosior est cunctis opibus et omnia quae desiderantur huic non valent conparari
16 În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
longitudo dierum in dextera eius in sinistra illius divitiae et gloria
17 Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
viae eius viae pulchrae et omnes semitae illius pacificae
18 Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
lignum vitae est his qui adprehenderint eam et qui tenuerit eam beatus
19 DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
Dominus sapientia fundavit terram stabilivit caelos prudentia
20 Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
sapientia illius eruperunt abyssi et nubes rore concrescunt
21 Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
fili mi ne effluant haec ab oculis tuis custodi legem atque consilium
22 Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
et erit vita animae tuae et gratia faucibus tuis
23 Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
tunc ambulabis fiducialiter in via tua et pes tuus non inpinget
24 Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
si dormieris non timebis quiesces et suavis erit somnus tuus
25 Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
ne paveas repentino terrore et inruentes tibi potentias impiorum
26 Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
Dominus enim erit in latere tuo et custodiet pedem tuum ne capiaris
27 Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
noli prohibere benefacere eum qui potest si vales et ipse benefac
28 Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
ne dicas amico tuo vade et revertere et cras dabo tibi cum statim possis dare
29 Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
ne moliaris amico tuo malum cum ille in te habeat fiduciam
30 Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
ne contendas adversus hominem frustra cum ipse tibi nihil mali fecerit
31 Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
ne aemuleris hominem iniustum nec imiteris vias eius
32 Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
quia abominatio Domini est omnis inlusor et cum simplicibus sermocinatio eius
33 Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
egestas a Domino in domo impii habitacula autem iustorum benedicentur
34 Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
inlusores ipse deludet et mansuetis dabit gratiam
35 Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.
gloriam sapientes possidebunt stultorum exaltatio ignominia
