Proverbe 3
1 Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
Fili mi, ne obliviscaris legis meæ, et præcepta mea cor tuum custodiat:
2 Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
longitudinem enim dierum, et annos vitæ, et pacem, apponent tibi.
3 Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
Misericordia et veritas te non deserant; circumda eas gutturi tuo, et describe in tabulis cordis tui:
4 Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
et invenies gratiam, et disciplinam bonam, coram Deo et hominibus.
5 Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
Habe fiduciam in Domino ex toto corde tuo, et ne innitaris prudentiæ tuæ.
6 Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
In omnibus viis tuis cogita illum, et ipse diriget gressus tuos.
7 Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
Ne sis sapiens apud temetipsum; time Deum, et recede a malo:
8 Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
sanitas quippe erit umbilico tuo, et irrigatio ossium tuorum.
9 Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
Honora Dominum de tua substantia, et de primitiis omnium frugum tuarum da ei:
10 Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
et implebuntur horrea tua saturitate, et vino torcularia tua redundabunt.
11 Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
Disciplinam Domini, fili mi, ne abjicias, nec deficias cum ab eo corriperis:
12 Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
quem enim diligit Dominus, corripit, et quasi pater in filio complacet sibi.
13 Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
Beatus homo qui invenit sapientiam, et qui affluit prudentia.
14 Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
Melior est acquisitio ejus negotiatione argenti, et auri primi et purissimi fructus ejus.
15 Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
Pretiosior est cunctis opibus, et omnia quæ desiderantur huic non valent comparari.
16 În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
Longitudo dierum in dextera ejus, et in sinistra illius divitiæ et gloria.
17 Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
Viæ ejus viæ pulchræ, et omnes semitæ illius pacificæ.
18 Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
Lignum vitæ est his qui apprehenderint eam, et qui tenuerit eam beatus.
19 DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
Dominus sapientia fundavit terram; stabilivit cælos prudentia.
20 Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
Sapientia illius eruperunt abyssi, et nubes rore concrescunt.
21 Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
Fili mi, ne effluant hæc ab oculis tuis. Custodi legem atque consilium,
22 Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
et erit vita animæ tuæ, et gratia faucibus tuis.
23 Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
Tunc ambulabis fiducialiter in via tua, et pes tuus non impinget.
24 Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
Si dormieris, non timebis; quiesces, et suavis erit somnus tuus.
25 Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
Ne paveas repentino terrore, et irruentes tibi potentias impiorum.
26 Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
Dominus enim erit in latere tuo, et custodiet pedem tuum, ne capiaris.
27 Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
Noli prohibere benefacere eum qui potest: si vales, et ipse benefac.
28 Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
Ne dicas amico tuo: Vade, et revertere: cras dabo tibi: cum statim possis dare.
29 Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
Ne moliaris amico tuo malum, cum ille in te habeat fiduciam.
30 Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
Ne contendas adversus hominem frustra, cum ipse tibi nihil mali fecerit.
31 Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
Ne æmuleris hominem injustum, nec imiteris vias ejus:
32 Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
quia abominatio Domini est omnis illusor, et cum simplicibus sermocinatio ejus.
33 Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
Egestas a Domino in domo impii; habitacula autem justorum benedicentur.
34 Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
Ipse deludet illusores, et mansuetis dabit gratiam.
35 Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.
Gloriam sapientes possidebunt; stultorum exaltatio ignominia.
