Proverbe 3
1 Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
Tulik nutik, nimet mulkunla ma nga luti nu sum. Esam ma nukewa ma nga fahk nu sum in oru.
2 Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
Mwe luti luk ac fah akloesye moul lom ac akinsewowoye.
3 Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
Nimet lela kulang ac inse pwaye in wanginla liki kom. Kapriya inkwawom, ac simusla insiom.
4 Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
Kom fin oru ouinge, kom ac fah ohi yurin God ac mwet uh.
5 Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
Lulalfongi LEUM GOD ke insiom kewa. Nimet lulalfongi etu lom sifacna.
6 Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
Esam LEUM GOD in ma nukewa kom oru, ac El ac fah akkalemye inkanek suwohs nu sum.
7 Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
Nimet sifacna nunku mu kom arulana fas in lalmwetmet lom; akos LEUM GOD ac fahsr liki ma koluk.
8 Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
Kom fin oru ouinge, ac fah akkeye monum, ac sot ku nu sum.
9 Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
Akfulatye LEUM GOD ke mwe sang lom nu sel ke mwe kasrup lom, ac ke fahko se meet ke ima lom.
10 Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
Kom fin oru ouinge, nien filma lom ac fah nwanala ke wheat, ac nien wain lom ac fah kahkkakla ke wain.
11 Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
Tulik nutik, nimet pilesru kas in kai lun LEUM GOD nu sum, a lohang nu kac ac eis mu mwe sensenkakin kom.
12 Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
LEUM GOD El kaelos su El lungse, oana ke sie papa kai tulik su el insewowo kac.
13 Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
Insewowo mwet se su konauk lalmwetmet, ac su sun etauk.
14 Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
Ma laesla kac yohk liki ma laesla ke silver, ac yohk sripa nu sum liki gold.
15 Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
Lalmwetmet el saok liki wek saok. Wangin kutena ma kom lungse ku in lumweyuk nu kac.
16 În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
Lalmwetmet uh ac akloesye moul lom, akkasrupye kom, ac oru in sunakinyuk kom.
17 Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
Inkanek lun lalmwetmet uh ac mwe engan nu sum, ac kol kom nu ke moul in misla.
18 Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
Lalmwetmet uh oana sak in moul nu selos su eisal, ac mwe insewowo nu selos su akfulatyal.
19 DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
LEUM GOD El orala faclu ke lalmwetmet lal, Ke etu lal El oakiya ma oan inkusrao.
20 Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
Lalmwetmet lal uh oru kof ye faclu in unonak, Ac pukunyeng uh in kahkunma af nu fin faclu.
21 Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
Tulik nutik, sruokya ku liyaten, ac lohang in wo nu ke ma kom oru.
22 Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
Ma inge ac sot moul wo ac insewowo nu sum.
23 Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
Kom ac fah fahsr ke inkanek in misla, ac tiana tukulkul.
24 Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
Kom ac fah tia sangeng ke kom motul, ac kom ac fah motul folosowosla ke fong uh.
25 Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
Kom ac tia sensen ke mwe fosrnga su ac sa sikyak, oana paka ma sun mwet koluk uh.
26 Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
LEUM GOD El ac karingin kom. El ac fah tia lela niom in sremla.
27 Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
In pacl nukewa ma kom ku, kom in kasrelos su fal in eis kasru, ac tia sruokya ma wo lukelos.
28 Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
Nimet fahk nu sin mwet tulan lom in soano nu ke len tok ah, kom fin ku in kasrel ingena.
29 Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
Nimet akoo kutena ma ac tuh akkolukye mwet tulan lom; el muta siskom ac lulalfongi kom.
30 Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
Nimet akukuin nu sin sie mwet ke wangin sripa, fin wangin ma el oru in akkolukye kom.
31 Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
Nimet mwel ma lun mwet sulallal, ku nunkauk in oru oana elos oru,
32 Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
mweyen LEUM GOD El srunga mwet orekma koluk, a El insraelak nu sin mwet suwoswos.
33 Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
Mwe selnga lun LEUM GOD oan fin lohm sin mwet koluk, a mwe insewowo lal oan fin lohm sin mwet suwoswos.
34 Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
El tiana lohang nu sin mwet inse fulat, a El kulang nu sin mwet pusisel.
35 Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.
Mwet lalmwetmet uh ac akfulatyeyuk, a mwet lalfon uh ac yokelik mwekin lalos.
