Proverbe 3
1 Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
E KUU keiki, mai haalele oe i ko'u kanawai, E waiho hoi i ka'u mau kauoha ma kou naau.
2 Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
No ka mea, oia ka mea e nui ai na la a me na makahiki o kou ola ana, A o ka malu hoi e haawiia ia oe.
3 Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
I ole e haalele ia oe ka lokomaikai a me ke aloha; E hawele ia mau mea ma kou a-i; E kakau hoi ma ka papa o ka naau.
4 Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
Pela e loaa'i ka lokomaikai a me ka ike oiaio, Imua o Iehova a me na kanaka.
5 Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
E paulele ia Iehova me kou naau a pau; Mai hilinai hoi ma kou naauao iho.
6 Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
Ma kou aoao a pau ia ia no oe e nana aku ai, A nana no e hoopololei i kou hele ana.
7 Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
Mai hooakamai oe ma kou manao iho; E makau ia Iehova a e haalele i ka hewa.
8 Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
Oia ke ola no kou mau olona, A me ka lolo no kou mau iwi.
9 Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
E hoonani ia Iehova ma kou waiwai, A me na hua mua o na mea a pau i loaa'i ia oe:
10 Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
Alaila, e hoopihaia kou waihona waiwai a hu, E hu ae kau mau mea kaomi waina i ka waina hou.
11 Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
E kuu keiki, mai hoole oe i ke aoia mai e Iehova; Mai pauaho oe i kona hooponopono ana mai.
12 Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
No ka mea, o ka mea a Iehova i aloha'i oia kana i paipai mai. Me he makua la i ke keiki ana i makemake ai.
13 Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
Pomaikai ke kanaka ke loaa ia ia ka naauao, A o ke kanaka hoi i makaukau i ka ike.
14 Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
No ka mea, ua oi aku ka waiwai o ia mea mamua o ke kala, A o ke kuai ana hoi mamua o ke gula.
15 Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
Ua maikai oia mamua o na momi; A o na mea a pau au e makemake ai, aole e liko me ia ka maikai.
16 În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
Aia ma kona lima akau ka loihi o na la; A ma kona lima hema ka waiwai a me ka hanohano.
17 Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
O kona mau aoao he mau aoao oluolu no, Ua pau hoi kona mau alanui i ka maluhia,
18 Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
Oia ka laau o ke ola no ka poe e hoopaa ana ia ia, Poinaikai hoi ka mea e apo ana ia ia.
19 DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
Ma ke akamuai i hookumu iho ai o Iehova i ka honua; A ma ka ike i kau aku ai i ka lani.
20 Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
Ma kona ike hoi i wawahiia'i na wahi hohonu, A ninini mai no na ao i ka ua.
21 Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
E kuu keiki e, mai huli e aku kou mau maka; E hoopaa i ka naauao a me ka ike.
22 Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
He ola no ia no kou uhane, He hanohano no ia i kou a-i.
23 Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
Alaila, e hele makau ole oe ma kou ala, A o kou wawae hoi, aole ia e palaha.
24 Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
I kou moe ana, aole oe e makau; E moe iho no oe, a e oluolu kou hiamoe ana.
25 Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
Mai weliweli oe i ka mea e makau ai ke hikilele mai, Aole hoi i ka luku ana o ka poe hewa ke hiki mai.
26 Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
No ka mea, o Iehova no kou mea e peulele ai, E malama no oia i kou wawae i ole no e heiia.
27 Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
Mai aua oe i ka maikai i ka mea e pono ai ia, Ke hiki i kou lima ke hana aku.
28 Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
Mai olelo oe i kou hoanoho, O hele oe a hoi mai, apopo e haawi aku au, Ke waiho wale ia mea ia oe.
29 Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
Mai imi hala oe i kou hoanoho, No ka mea, ke noho la oia ma ou la me ka maluhia.
30 Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
Mai hoopaapaa hala ole oe me ke kanaka, Ina aole oia i hana hewa aku ia oe.
31 Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
Mai hoolalike oe me ke kanaka huhu, Mai koho hoi oe i kekahi aoao ona.
32 Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
No ka mea, he mea hoopailua ka aia ia Iehova, O ka poe pololei oia kona poe hoakuka.
33 Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
O ka hoino o Iehova aia ma ka hale o ka mea hewa, Hoopomaikai oia i kahi noho ai o ka poe pono.
34 Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
E hoowahawaha mai oia i ka poe hoowahawaha; E haawi mai oia i ka lokomaikai i ka poe i haahaa ka naau.
35 Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.
E ili mai ka hanohano no ka poe naauao; O ka hookiekieia mai o ka poe hewa, he mea hilahila ia.
