Proverbe 3
1 Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
Fis mwen an, pa bliye enstriksyon mwen an, men kite kè ou kenbe kòmandman Mwen yo;
2 Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
paske konsa, longè jou, ane lavi ak lapè yo va vin ogmante sou ou.
3 Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
Pa kite dousè ak verite kite ou. Mare yo antoure kou ou. Ekri yo sou tablo kè ou.
4 Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
Konsa, ou va twouve favè avèk bon repitasyon nan men Bondye a, ak moun.
5 Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
Mete konfyans nan SENYÈ a ak tout kè ou; pa apiye sou pwòp bon konprann pa w.
6 Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
Nan tout chemen ou yo rekonèt Li; konsa Li va fè pa ou yo vin dwat.
7 Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
Pa vin saj nan pwòp zye pa ou; krent SENYÈ a e vire kite mal.
8 Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
Li va sèvi kon yon gerizon pou kò ou, ak rafrechisman a zo ou.
9 Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
Onore SENYÈ a ak sa ki soti nan bonte ou yo; ak premye pati nan tout prodwi ou,
10 Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
pou depo ou yo kab vin plen ak abondans, e pou sitèn ou yo plen ak diven tounèf.
11 Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
Fis mwen an, pa rejte disiplin SENYÈ a, ni rayi repwòch Li,
12 Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
Paske sila ke SENYÈ a renmen an, Li korije li, jis tankou yon papa konn korije fis nan sila li pran plezi a.
13 Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
A la beni nonm ki twouve sajès, e nonm ki vin genyen bon konprann nan beni!
14 Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
Paske avantaj li pi bon ke avantaj ajan, e pwofi li pi bon ke lò fen.
15 Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
Li pi presye pase bijou; e okenn lòt bagay ke ou ta dezire pa kab konpare avèk li.
16 În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
Lavi ki long va trouve nan men dwat li. Nan men goch li se richès ak lonè.
17 Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
Chemen li yo byen dous, e tout pa li yo se lapè.
18 Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
Li se yon pyebwa lavi a sila ki pran l yo, e byen kontan se tout sila ki kenbe l fèm yo.
19 DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
SENYÈ a ak sajès te fonde latè a; ak bon konprann Li te etabli syèl yo.
20 Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
Ak konesans Li, fon yo te vin ouvri, e syèl yo te vin degoute lawouze.
21 Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
Fis mwen an, pa kite yo vin disparèt devan zye ou; kenbe bon sajès ak bon konprann.
22 Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
Konsa yo va lavi pou nanm ou ak dekorasyon pou kou ou.
23 Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
Konsa, ou va mache nan chemen ou ak sekirite, e pye ou p ap chape.
24 Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
Lè ou kouche ou p ap pè; kouche ou ak dòmi ou va byen dous.
25 Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
Pa pè gwo laperèz ki parèt sibitman, ni atak a mechan an lè l vini.
26 Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
Paske Bondye va konfyans ou, e va veye pye ou pou l pa pran nan pyèj.
27 Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
Pa refize fè byen a sila ki merite l yo, si se nan kapasite ou pou fè l.
28 Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
Pa di vwazen ou: “Ale e retounen pita”, oswa “Demen, m ap bay ou”, lè l deja nan men w.
29 Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
Pa kalkile mal kont vwazen ou pandan l ap viv an sekirite akote ou.
30 Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
Pa fè kont ak yon nonm san koz, depi li pa konn fè ou tò.
31 Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
Pinga ou gen anvi a yon nonm vyolan, ni pa chwazi chemen li yo.
32 Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
Moun pèvès se yon abominasyon a SENYÈ a; men SENYÈ a vin toupre a sila yo ki dwat yo.
33 Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
Malediksyon SENYÈ a sou kay mechan yo, men Li beni abitasyon a moun dwat yo.
34 Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
Li moke moun k ap moke, men Li bay gras a sila ki aflije yo.
35 Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.
Saj yo va resevwa gran respe kon eritaj, men moun plen foli yo va dezonere.
