Proverbe 3
1 Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
My son! my law forget not, And my commands let thy heart keep,
2 Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
For length of days and years, Life and peace they do add to thee.
3 Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
Let not kindness and truth forsake thee, Bind them on thy neck, Write them on the tablet of thy heart,
4 Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
And find grace and good understanding In the eyes of God and man.
5 Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
Trust unto Jehovah with all thy heart, And unto thine own understanding lean not.
6 Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
In all thy ways know thou Him, And He doth make straight thy paths.
7 Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
Be not wise in thine own eyes, Fear Jehovah, and turn aside from evil.
8 Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
Healing it is to thy navel, And moistening to thy bones.
9 Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
Honour Jehovah from thy substance, And from the beginning of all thine increase;
10 Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
And filled are thy barns [with] plenty, And [with] new wine thy presses break forth.
11 Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
Chastisement of Jehovah, my son, despise not, And be not vexed with His reproof,
12 Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
For whom Jehovah loveth He reproveth, Even as a father the son He is pleased with.
13 Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
O the happiness of a man [who] hath found wisdom, And of a man [who] bringeth forth understanding.
14 Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
For better [is] her merchandise Than the merchandise of silver, And than gold — her increase.
15 Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
Precious she [is] above rubies, And all thy pleasures are not comparable to her.
16 În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
Length of days [is] in her right hand, In her left [are] wealth and honour.
17 Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
Her ways [are] ways of pleasantness, And all her paths [are] peace.
18 Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
A tree of life she [is] to those laying hold on her, And whoso is retaining her [is] happy.
19 DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
Jehovah by wisdom did found the earth, He prepared the heavens by understanding.
20 Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
By His knowledge depths have been rent, And clouds do drop dew.
21 Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
My son! let them not turn from thine eyes, Keep thou wisdom and thoughtfulness,
22 Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
And they are life to thy soul, and grace to thy neck.
23 Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
Then thou goest thy way confidently, And thy foot doth not stumble.
24 Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
If thou liest down, thou art not afraid, Yea, thou hast lain down, And sweet hath been thy sleep.
25 Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
Be not afraid of sudden fear, And of the desolation of the wicked when it cometh.
26 Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
For Jehovah is at thy side, And He hath kept thy foot from capture.
27 Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
Withhold not good from its owners, When thy hand [is] toward God to do [it].
28 Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
Say not thou to thy friend, 'Go, and return, and to-morrow I give,' And substance with thee.
29 Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
Devise not against thy neighbour evil, And he sitting confidently with thee.
30 Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
Strive not with a man without cause, If he have not done thee evil.
31 Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
Be not envious of a man of violence, Nor fix thou on any of his ways.
32 Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
For an abomination to Jehovah [is] the perverted, And with the upright [is] His secret counsel.
33 Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
The curse of Jehovah [is] in the house of the wicked. And the habitation of the righteous He blesseth.
34 Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
If the scorners He doth scorn, Yet to the humble He doth give grace.
35 Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.
Honour do the wise inherit, And fools are bearing away shame!
