Proverbe 3
1 Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
My son, mine instruction, do not thou forget, and, my commandment, let thy heart observe;
2 Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
For, length of days and years of life, and blessedness, shall they add to thee.
3 Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
Lovingkindness and faithfulness, let them not forsake thee, —bind them, upon thy neck, write them upon the tablet of thy heart:
4 Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
So find thou favour and good repute, in the eyes of God and man.
5 Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
Trust thou in Yahweh, with all thy heart, and, unto thine own understanding, do not lean:
6 Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
In all thy ways, acknowledge him, and, he, will make straight thy paths.
7 Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
Do not become wise in thine own eyes, revere Yahweh, and avoid evil:
8 Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
Healing, shall it be to thy body, and refreshing, to thy bones.
9 Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
Honour thou Yahweh, with thy substance, and with the firstfruit of all thine increase;
10 Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
So shall thy storehouses be filled with plenty, and, with new wine, shall thy vats overflow.
11 Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
The, chastening of Yahweh, my son, do not reject, nor loathe his rebuke;
12 Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
For, whom Yahweh loveth, he correcteth, he causeth pain to the son in whom he delighteth.
13 Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
How happy the man who hath found wisdom, and the man who draweth forth understanding,
14 Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
For better is her merchandise, than the merchandise of silver, yea, than gold, her increase;
15 Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
More precious, is she, than corals, yea, none of thy delightful things, doth equal her:
16 În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
Length of days, is in her right hand, in her left, are riches and honour;
17 Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
Her ways, are ways of pleasantness, and, all her paths, are peace;
18 Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
A tree of life, is she, to them who secure her, —and, they who hold her fast, are every one to be pronounced happy.
19 DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
Yahweh, in wisdom, founded the earth, establishing the heavens with understanding;
20 Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
By his knowledge, the resounding deeps were burst open, and, the skies, drop down dew.
21 Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
My son, let them not depart from thine eyes, guard thou counsel, and purpose:
22 Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
So shall they become life to thy soul, and an adorning to thy neck;
23 Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
Then, shalt thou walk securely in thy way, and, thy foot, shall not stumble;
24 Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
When thou sittest down, thou shalt have no dread, yea thou shalt lie down, and sweet shall be thy sleep.
25 Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
Be not thou afraid of sudden dread, nor of the desolation of the lawless, when it cometh.
26 Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
For, Yahweh, will be in all thy ways, and will keep thy foot from the snare.
27 Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
Withhold not good from them who ask it, when it is in power of thy hand to do it:
28 Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
Do not say to thy neighbour, Go and come again, and to-morrow I will give, when thou hast it by thee.
29 Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
Devise not against thy neighbour an injury, seeing that, he, dwelleth securely by thee.
30 Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
Contend not with a man without cause, if he hath dealt thee no wrong.
31 Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
Do not thou envy the man of violence, neither choose thou any of his ways;
32 Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
For, an abomination to Yahweh, is the tortuous man, but, with the upright, he is intimate.
33 Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
The curse of Yahweh, is in the house of the lawless one, but, the home of the righteous, he blesseth.
34 Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
Though at scoffers he scoffeth, yet, to the humbled, he granteth favour.
35 Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.
Honour, shall the wise inherit, —but, as for dullards, shame shall carry them away.
