Proverbe 3
1 Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
My son, forget not my teaching, And let thy heart observe my precepts!
2 Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
For length of days, and years of life, And peace shall they multiply to thee.
3 Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
Let not kindness and truth forsake thee; Bind them around thy neck, Write them upon the tablet of thy heart:
4 Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
Then shalt thou find favor and good success In the sight of God and man.
5 Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
Trust in the LORD with all thy heart, And lean not on thine own understanding;
6 Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
In all thy ways acknowledge him, And he will make thy paths plain.
7 Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
Be not wise in thine own eyes; Fear the LORD, and depart from evil.
8 Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
It shall be health to thy muscles, And moisture to thy bones.
9 Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
Honor the LORD with thy substance, And with the first-fruits of all thy increase;
10 Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
So shall thy barns be filled with plenty, And thy vats overflow with new wine.
11 Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
My son, despise not the correction of the LORD, Nor be impatient under his chastisement!
12 Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
For whom the LORD loveth he chasteneth, Even as a father the son in whom he delighteth.
13 Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
Happy the man who findeth wisdom; Yea, the man who getteth understanding!
14 Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
For the profit thereof is greater than that of silver, And the gain thereof than that of fine gold.
15 Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
More precious is she than pearls, And none of thy jewels is to be compared with her.
16 În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
Length of days is in her right hand; In her left hand are riches and honor.
17 Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
Her ways are ways of pleasantness, And all her paths are peace.
18 Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
She is a tree of life to them that lay hold of her, And happy is every one who hath her in his grasp.
19 DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
The LORD by wisdom founded the earth; By understanding he framed the heavens.
20 Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
By his knowledge the deep waters were cleft, And the clouds drop down the dew.
21 Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
My son, let them not depart from thine eyes; Keep sound wisdom and discretion!
22 Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
For they shall be life to thy soul, And grace to thy neck.
23 Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
Then shalt thou go on thy way securely, And thy foot shall not stumble;
24 Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
When thou liest down, thou shalt not be afraid, Yea, thou shalt lie down, and thy sleep shall be sweet.
25 Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
Be not thou afraid of sudden alarm, Nor of the storm that is for the wicked, when it cometh;
26 Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
For the LORD shall be thy confidence; Yea, he will keep thy foot from being taken.
27 Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
Withhold not kindness from those who need it, When it is in the power of thy hand to do it.
28 Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
Say not to thy neighbor, “Go, and come again, And to-morrow I will give to thee,” when thou hast it by thee.
29 Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
Devise not evil against thy neighbor, While he dwelleth securely by thee.
30 Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
Contend not with a man without cause, When he hath done thee no harm.
31 Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
Envy not the oppressor, And choose none of his ways.
32 Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
For the perverse man is the abomination of the LORD, But he is in friendship with the upright.
33 Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
The curse of the LORD is upon the house of the wicked, But he blesseth the dwelling of the righteous.
34 Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
Surely the scorners he treadeth scornfully, But giveth favor to the lowly.
35 Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.
The wise shall obtain honor, But fools shall bear off shame.
