Proverbe 3
1 Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
My son, forget not my teaching, and let thy heart keep my commandments;
2 Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
For length of days, and years of life, and peace, will they increase unto thee.
3 Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
Let kindness and truth not forsake thee; bind them about thy throat; write them upon the table of thy heart:
4 Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
So shalt thou find grace and good favor in the eyes of God and man.
5 Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
Trust in the Lord with all thy heart: and upon thy own understanding do not rely.
6 Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
In all thy ways acknowledge him, and he will make level thy paths.
7 Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
Be not wise in thy own eyes: fear the Lord, and depart from evil.
8 Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
It will be healing to thy body, and marrow to thy bones.
9 Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
Honor the Lord with thy wealth, and with the first-fruits of all thy products:
10 Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
So shall thy storehouses be filled with plenty, and with new wine shall thy presses overflow.
11 Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
The correction of the Lord, my son, do not despise; and feel no loathing for his admonition;
12 Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
Because whomever the Lord loveth he admonisheth; and as a father who delighteth in [his] son.
13 Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
Happy the man that hath found wisdom, and the man that acquireth understanding.
14 Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
For the obtaining of her is better than the obtaining of silver, and better than fine gold is her product.
15 Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
She is more precious than pearls; and all the things thou valuest are not equal unto her.
16 În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
Length of days is in her right hand: in her left are riches and honor.
17 Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
Her ways are ways of pleasantness, and all her paths are peace.
18 Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
A tree of life is she to those that lay hold on her: and every one that firmly graspeth her will be made happy.
19 DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
The Lord hath through wisdom founded the earth: he hath established the heavens through understanding.
20 Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
By his knowledge were the depths split open, and the skies drop down the dew.
21 Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
My son, let them not be removed from thy eyes; keep [before thee] sound wisdom and discretion:
22 Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
And they will be life unto thy soul, and grace to thy throat.
23 Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
Then wilt thou walk in safety on thy way, and thy foot will not strike [against aught]:
24 Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
When thou layest thyself down, thou shalt feel no dread; and as thou liest down, thy sleep shall be pleasant.
25 Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
Thou needest not to be afraid of sudden dread, neither of the [unlooked-for] tempest over the wicked, when it cometh.
26 Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
For the Lord will be thy confidence, and he will guard thy foot from being caught.
27 Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
Withhold not a benefit from him who is deserving it, when it is in the power of thy hand to do it.
28 Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
Say not unto thy neighbor, Go, and return, and tomorrow will I give: when thou hast it by thee.
29 Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
Contrive not against thy neighbor any evil, when he dwelleth in safety with thee.
30 Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
Quarrel not with any man without cause, if he have done thee no harm.
31 Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
Envy not the man of violence, and choose none of his ways.
32 Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
For the froward is an abomination to the Lord; but with the upright is his good-will.
33 Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
The curse of the Lord is in the house of the wicked; but the habitation of the righteous will he bless.
34 Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
If [it concern] the scornful he will himself render them a scorn; but unto the lowly doth he give grace.
35 Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.
The wise shall inherit glory; but fools shall obtain disgrace as their portion.
