Proverbe 3
1 Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
My son, forget not my law; but let thine heart keep my commandments:
2 Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
For length of days, and long life, and peace, shall they add to thee.
3 Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
Let not mercy and truth forsake thee: bind them about thy neck; write them upon the table of thine heart:
4 Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
So shalt thou find favour and good understanding in the sight of God and man.
5 Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
Trust in Yhwh with all thine heart; and lean not unto thine own understanding.
6 Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
In all thy ways acknowledge him, and he shall direct thy paths.
7 Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
Be not wise in thine own eyes: fear Yhwh, and depart from evil.
8 Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
It shall be health to thy navel, and marrow to thy bones.
9 Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
Honour Yhwh with thy substance, and with the firstfruits of all thine increase:
10 Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
So shall thy barns be filled with plenty, and thy presses shall burst out with new wine.
11 Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
My son, despise not the chastening of Yhwh; neither be weary of his correction:
12 Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
For whom Yhwh loveth he correcteth; even as a father the son in whom he delighteth.
13 Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
Happy is the man that findeth wisdom, and the man that getteth understanding.
14 Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
For the merchandise of it is better than the merchandise of silver, and the gain thereof than fine gold.
15 Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
She is more precious than rubies: and all the things thou canst desire are not to be compared unto her.
16 În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
Length of days is in her right hand; and in her left hand riches and honour.
17 Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
Her ways are ways of pleasantness, and all her paths are peace.
18 Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
She is a tree of life to them that lay hold upon her: and happy is every one that retaineth her.
19 DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
Yhwh by wisdom hath founded the earth; by understanding hath he established the heavens.
20 Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
By his knowledge the depths are broken up, and the clouds drop down the dew.
21 Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
My son, let not them depart from thine eyes: keep sound wisdom and discretion:
22 Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
So shall they be life unto thy soul, and grace to thy neck.
23 Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
Then shalt thou walk in thy way safely, and thy foot shall not stumble.
24 Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
When thou liest down, thou shalt not be afraid: yea, thou shalt lie down, and thy sleep shall be sweet.
25 Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
Be not afraid of sudden fear, neither of the desolation of the wicked, when it cometh.
26 Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
For Yhwh shall be thy confidence, and shall keep thy foot from being taken.
27 Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
Withhold not good from them to whom it is due, when it is in the power of thine hand to do it.
28 Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
Say not unto thy neighbour, Go, and come again, and to morrow I will give; when thou hast it by thee.
29 Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
Devise not evil against thy neighbour, seeing he dwelleth securely by thee.
30 Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
Strive not with a man without cause, if he have done thee no harm.
31 Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
Envy thou not the oppressor, and choose none of his ways.
32 Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
For the perverse is abomination to Yhwh: but his secret counsel is with the righteous.
33 Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
The curse of Yhwh is in the house of the wicked: but he blesseth the habitation of the just.
34 Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
Surely he scorneth the scorners: but he giveth grace unto the lowly.
35 Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.
The wise shall inherit glory: but shame shall be the promotion of fools.
