Proverbe 3
1 Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
My sonne, forget not thou my Lawe, but let thine heart keepe my commandements.
2 Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
For they shall increase the length of thy dayes and the yeeres of life, and thy prosperitie.
3 Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
Let not mercie and trueth forsake thee: binde them on thy necke, and write them vpon the table of thine heart.
4 Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
So shalt thou finde fauour and good vnderstanding in the sight of God and man.
5 Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
Trust in the Lord with all thine heart, and leane not vnto thine owne wisdome.
6 Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
In all thy wayes acknowledge him, and he shall direct thy wayes.
7 Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
Be not wise in thine owne eyes: but feare the Lord, and depart from euill.
8 Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
So health shalbe vnto thy nauel, and marowe vnto thy bones.
9 Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
Honour the Lord with thy riches, and with the first fruites of all thine increase.
10 Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
So shall thy barnes be filled with abundance, and thy presses shall burst with newe wine.
11 Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
My sonne, refuse not the chastening of the Lord, neither be grieued with his correction.
12 Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
For the Lord correcteth him, whome he loueth, euen as the father doeth the childe in whom he deliteth.
13 Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
Blessed is the man that findeth wisedome, and the man that getteth vnderstanding.
14 Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
For the marchandise thereof is better then the marchandise of siluer, and the gaine thereof is better then golde.
15 Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
It is more precious then pearles: and all things that thou canst desire, are not to be compared vnto her.
16 În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
Length of dayes is in her right hand, and in her left hand riches and glory.
17 Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
Her wayes are wayes of pleasure, and all her pathes prosperitie.
18 Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
She is a tree of life to them that lay holde on her, and blessed is he that retaineth her.
19 DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
The Lord by wisdome hath layde the foundation of the earth, and hath stablished the heauens through vnderstanding.
20 Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
By his knowledge the depthes are broken vp, and the cloudes droppe downe the dewe.
21 Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
My sonne, let not these things depart from thine eyes, but obserue wisdome, and counsell.
22 Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
So they shalbe life to thy soule, and grace vnto thy necke.
23 Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
Then shalt thou walke safely by thy way: and thy foote shall not stumble.
24 Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
If thou sleepest, thou shalt not bee afraide, and when thou sleepest, thy sleepe shalbe sweete.
25 Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
Thou shalt not feare for any sudden feare, neither for the destruction of the wicked, when it commeth.
26 Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
For the Lord shall be for thine assurance, and shall preserue thy foote from taking.
27 Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
Withhold not the good from the owners thereof, though there be power in thine hand to doe it.
28 Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
Say not vnto thy neighbour, Go and come againe, and to morow wil I giue thee, if thou now haue it.
29 Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
Intend none hurt against thy neighbour, seeing he doeth dwell without feare by thee.
30 Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
Striue not with a man causelesse, when he hath done thee no harme.
31 Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
Bee not enuious for the wicked man, neither chuse any of his wayes.
32 Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
For the frowarde is abomination vnto the Lord: but his secret is with the righteous.
33 Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
The curse of the Lord is in the house of the wicked: but he blesseth the habitation of the righteous.
34 Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
With the scornefull he scorneth, but hee giueth grace vnto the humble.
35 Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.
The wise shall inherite glorie: but fooles dishonour, though they be exalted.
