Proverbe 3
1 Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
Ka ca, kai kah olkhueng he hnilh boel lamtah ka olpaek he na lungbuei loh kueinah saeh.
2 Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
Na hingnah khohnin neh kum a sen vaengah nang hamla ngaimongnah han thap uh bitni.
3 Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
Sitlohnah neh uepomnah loh nang te n'hnoo boel saeh. Te te na rhawn dongah hlaengtang lamtah na lungbuei cabael dongah daek lah.
4 Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
Te tlam te Pathen neh hlang mikhmuh ah mikdaithen neh lungmingnah then te dang van lah.
5 Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
BOEIPA dongah na lungbuei boeih neh pangtung lamtah namah kah yakmingnah dongah hangdang boeh.
6 Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
Na longpuei boeih ah amah te ming lamtah amah loh na caehlong a dueng sak bitni.
7 Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
Na mikhmuh dawk neh aka cueih la om boeh, BOEIPA te rhih lamtah boethae te nong tak.
8 Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
Na tharhui ham sadingnah neh na rhuh ham a hliing la om ni.
9 Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
BOEIPA te na boeirhaeng neh, na cangvuei boeih khuikah a tanglue neh thangpom lah.
10 Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
Te daengah ni na khai te khobuh neh baetawt vetih misur thai khaw na va-am dongah puh ni.
11 Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
BOEIPA kah thuituennah he ka ca nang loh sawtsit boel lamtah amah kah toelthamnah te na mueipuel sak boeh.
12 Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
BOEIPA loh a lungnah te tah a tluung dae pa bangla capa te a moeithen.
13 Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
Cueihnah aka hmu hlang neh lungcuei aka dang hlang tah a yoethen pai.
14 Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
A thenpom te tangka thenpom lakah, a cangvuei khaw sui lakah then.
15 Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
Te tah lungvang lakah kuel ngai tih na ngaihnah boeih long khaw pha uh mahpawh.
16 În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
A bantang ah hinglung vang nah, a banvoei ah khuehtawn neh thangpomnah om.
17 Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
A longpuei te omthennah longpuei la om tih a hawn te ngaimongnah la boeih om.
18 Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
Hingnah thingkung cueihnah aka kop ham neh aka tu ham tah a uem om pai.
19 DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
BOEIPA loh cueihnah neh diklai a suen tih a lungcuei neh vaan a soepboe.
20 Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
A mingnah rhangneh a dung khaw ueth tih khomong khaw buemtui la pha.
21 Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
Ka ca na mik te khohmang boel saeh, lungming cueihnah neh thuepnah te kueinah ne.
22 Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
Na hinglu ham hingnah neh na rhawn ham mikdaithen la om ni.
23 Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
Te vaengah na longpuei te ngaikhuek la na cet vetih na kho tongtah mahpawh.
24 Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
Na yalh vaengah na rhih voel pawt vetih na yalh thuk neh na ih khaw tui ni.
25 Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
Birhihnah aka pai buengrhuet neh halang rhoek aka muk khohli rhamrhael te khaw rhih boeh.
26 Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
BOEIPA tah nang ham uepnah la om vetih na kho te doong dong lamloh hang hoep bitni.
27 Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
A kungmah lamkah hnothen te hloh boeh. Na kut loh a saii ham vaengah na kut te Pathen dongah om saeh.
28 Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
Namah taengah a om lalah na hui te, “Na hui taengah cet dae, thangvuen ah ha mael lamtah kam paek bitni,” ti nah boeh.
29 Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
Namah taengah ngaikhuek la kho aka sa na hui te boethae neh phoh thil boeh.
30 Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
Boethae la nang aka saii pawt hlang te lungli lungla la oelh rhoe oelh boeh.
31 Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
Kuthlahnah hlang taengah thatlai boeh, anih kah longpuei te pakhat khaw tuek boeh.
32 Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
BOEIPA kah a tueilaehkoi loh kho a hmang dae aka thuem taengah a baecenol om.
33 Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
Halang im ah BOEIPA kah tapvoepnah om dae hlang dueng tolkhoeng tah yoe a then sak.
34 Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
Hmuiyoi rhoek ngawn tah amah loh a hnael vetih mangdaeng neh kodo te mikdaithen la a khueh.
35 Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.
Thangpomnah tah aka cueih rhoek loh a pang uh tih aka ang loh yah a ludoeng.
