Proverbe 3
1 Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
Oğlum, təlimimi unutma, Qoy qəlbin əmrlərimə bağlansın.
2 Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
Onlar ömrünü uzadar, Həyatına illər, firavanlıq artırar.
3 Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
Qoy səni xeyirxahlıq və sədaqət tərk etməsin, Onları boynuna bağla, ürəyinin lövhəsinə yaz.
4 Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
Onda Allahın və insanların gözündə Lütf tapıb şərəfə çatarsan.
5 Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
Bütün qəlbinlə Rəbbə güvən, Öz idrakına etibar etmə.
6 Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
Bütün yollarında Onu tanı, O sənin yollarını düzəldər.
7 Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
Öz gözündə özünü hikmətli sanma, Rəbdən qorx, şərdən çəkin.
8 Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
Bu, bədəninə şəfa verər, Sümüklərinə ilik olar.
9 Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
Rəbbi var-dövlətinlə, Məhsulunun nübarı ilə şərəfləndir.
10 Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
Onda anbarların nemətlə dolar, Şərab çənlərin təzə şərabla daşar.
11 Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
Oğlum, Rəbbin verdiyi tərbiyəyə xor baxma, Onun məzəmmətinə nifrət etmə.
12 Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
Ata sevdiyi oğlunu necə məzəmmət edərsə, Rəbb də sevdiyini elə məzəmmət edər.
13 Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
Hikmətə çatan, Dərrakə tapan insan nə bəxtiyardır!
14 Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
Bunları qazanmaq gümüş qazanmaqdan yaxşıdır, Bu qazanc saf qızıldan dəyərlidir.
15 Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
Hikmət yaqutlardan qiymətlidir, Xoşladığın bütün şeylər ona tay deyil.
16 În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
Onun sağ əlində uzun ömür, Sol əlində sərvət və şərəf var.
17 Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
Onun yolları bəyənilir, Bütün yolları əmin-amandır.
18 Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
Ona bağlananlar üçün o, həyat ağacıdır, Ondan möhkəm yapışanlar nə bəxtiyardır!
19 DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
Rəbb dünyanın təməlini hikmətlə qurub, Dərrakə vasitəsilə göyləri bərqərar edib.
20 Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
Biliyi ilə dərinliklər yarılıb, Göylərdən şeh çilənir.
21 Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
Oğlum, sağlam şüura, dərrakəyə bağlan, Bunlardan gözünü çəkmə.
22 Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
Onlar sənin həyatın olar, Gözəl naxış kimi boynuna bağlanar.
23 Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
O zaman rahat gəzərsən, Ayaqların büdrəməz.
24 Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
Qorxusuz, rahat yatarsan, Şirin yuxu taparsan.
25 Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
Qəfil fəlakətdən, Pislərə gələn bəladan qorxma.
26 Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
Çünki güvəndiyin Rəbdir, O qoymaz ki, sən tələyə düşəsən.
27 Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
Əlindən yaxşılıq gəlirsə, Buna layiq insanlardan əsirgəmə.
28 Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
İmkanın varsa, qonşuna demə: «Sonra gələrsən, sabah verərəm».
29 Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
Yanında sakit yaşayan qonşun üçün Şər qurma.
30 Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
Sənə pislik etməyənlə Nahaq yerə çəkişmə.
31 Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
Zorakıya qibtə etmə, O gedən yolların heç birini seçmə.
32 Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
Çünki azğınlar Rəbdə ikrah yaradar, Rəbb əməlisalehlərlə dost olar.
33 Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
Rəbb pislərin ocağına lənət edər, Salehlərin yurduna xeyir-dua verər.
34 Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
Rəbb rişxəndçilərə istehza edər, İtaətkarlara isə lütf göstərər.
35 Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.
Hikmətlilər şərəfi irs alacaq, Axmağın nəsibi şərəfsizlik olacaq.
