Proverbe 29
1 Cel care, fiind deseori mustrat, își înțepenește gâtul, va fi nimicit dintr-o dată și fără remediu.
Ko te tangata he maha nei nga riringa i tona he, a ka whakapakeke i tona kaki, ka whatiia ohoreretia ia; te taea te rongoa.
2 Când cei drepți sunt în autoritate, poporul se bucură; dar când cel stricat conduce, poporul jelește.
Ka whakanuia te hunga tika, ka koa te iwi; ka kingi te tangata kino, ka aue te iwi.
3 Oricine iubește înțelepciunea bucură pe tatăl său, dar cel ce se însoțește cu curvele își cheltuiește averea.
Ko te tangata e matenui ana ki te whakaaro nui e whakahari ana i tona papa; ko te tangata ia e piri ana ki nga wahine kairau, he maumau taonga tana.
4 Prin judecată împăratul întemeiază țara, dar cel ce primește daruri o dărâmă.
Ma te whakawa a te kingi e mau ai te whenua; ka whakataka ia e te tangata e tango ana i nga mea homai noa.
5 Un om care lingușește pe vecinul său întinde o cursă pentru picioarele sale.
Ko te tangata e whakapati ana ki tona hoa, e whakatakoto kupenga ana mo ona waewae.
6 În fărădelegea unui om rău se află o capcană, dar cel drept cântă și se bucură.
He rore kei roto i te he o te tangata kino; ko te tangata tika ia he waiata tana, he koa.
7 Cel drept ia aminte la cauza săracului, dar cel stricat dă atenție să nu o cunoască.
E mahara ana te tangata tika ki te take a te rawakore: kahore o te tangata kino whakaaro kia mohiotia e ia.
8 Oamenii batjocoritori aduc o cetate în capcană, dar oamenii înțelepți întorc furia.
Ma nga tangata whakahi e tahu te pa kia mura: ko ta te hunga whakaaro nui ia he whakatahuri atu i te riri.
9 Dacă un om înțelept se ceartă cu un om nebun, fie că se înfurie, fie că râde, nu este odihnă.
Ki te totohe te tangata whakaaro nui ki te tangata wairangi, ahakoa riri ia, kata ranei, kahore he tanga.
10 Cei setoși de sânge urăsc pe cel integru, dar cei drepți îi caută sufletul.
E mauahara ana te tangata whakaheke toto ki te tangata i te ngakau tapatahi: tena ko te hunga tika, ka whai ratou kia whakaorangia ia.
11 Un prost își rostește toată mintea, dar un om înțelept o păstrează până mai târziu.
E tuakina ana e te wairangi tona riri katoa ki waho: e puritia mai ana ia e te tangata whakaaro nui, e pehia ana.
12 Dacă un conducător dă ascultare la minciuni, toți servitorii lui sunt stricați.
Ki te whakarongo te rangatira ki te teka, he kino katoa ana tangata.
13 Săracul și omul înșelător se întâlnesc, dar DOMNUL le luminează ochii la amândoi.
E tutaki ana te rawakore raua ko te kaitukino ki a raua; ko Ihowa te kaiwhakamarama o nga kanohi o raua tokorua.
14 Împăratul care cu credincioșie judecă pe sărac va avea tronul lui întemeiat pentru totdeauna.
Ko te kingi e pono ana tana whakawa mo nga rawakore, ka whakapumautia tona torona ake ake.
15 Nuiaua și mustrarea dau înțelepciune, dar un copil lăsat de capul lui o face de rușine pe mama lui.
Ko te whiu, ko te riri i te he, he mea homai era i te whakaaro nui: tena ko te tamaiti mahue noa, ka whakama i a ia tona whaea.
16 Când cei stricați se înmulțesc, crește fărădelegea, dar cei drepți vor vedea căderea lor.
Ka tokomaha te hunga kino, ka nui te he: ka kite ia te hunga tika i to ratou hinganga.
17 Corectează pe fiul tău și îți va da odihnă; da, el va da desfătare sufletului tău.
Pakia tau tama, a ka whai okiokinga koe i a ia; ae ra, he ahuareka tana e homai ai ki tou wairua.
18 Unde nu este viziune poporul piere, dar cel ce ține legea, fericit este el.
Ki te kahore he whakakitenga, ka kore te iwi e tupato: ko te kaipupuri ia i te ture, ka hari ia.
19 Un servitor nu va fi corectat prin cuvinte, căci deși înțelege nu va răspunde.
Ehara te kupu i te papaki mo te pononga: ahakoa hoki ia matau, e kore ia e rongo.
20 Vezi tu pe un om pripit în vorbele lui? Este mai multă speranță pentru un prost decât pentru el.
Ka kite ranei koe i te tangata kaika ki te korero? engari te wairangi ka totika ake i a ia.
21 Cel ce cu grijă crește pe servitorul său din copilărie, el îi va deveni fiu de-a lungul timpului.
Ko te tangata e penapena ana i tana pononga mai o te tamarikitanga, ka waiho ia e ia i te mutunga hei tama tupu.
22 Un om mânios stârnește ceartă și un om furios abundă în fărădelege.
He whakaoho whawhai ta te tangata pukuriri: he nui rawa hoki te he o te tangata aritarite.
23 Mândria unui om îl va înjosi, dar onoarea îl va sprijini pe cel umil în duh.
Ka whakaititia iho te tangata e tona whakapehapeha: ka whai honore ia te tangata ngakau papaku.
24 Cel ce este partener cu un hoț își urăște propriul suflet; aude blestemul și nu îl dă pe față.
Ko te tangata e whakauru ana ki ta te tahae, e kino ana ki tona ake wairua: e rongo ana ia i te kanga, kahore e kiki.
25 Teama de om aduce o capcană, dar oricine își pune încrederea în DOMNUL va fi în siguranță.
He rore e homai ana e te wehi ki te tangata: ko te tangata ia e whakawhirinaki ana ki a Ihowa ka mawhiti.
26 Mulți caută favoarea conducătorului, dar judecata fiecărui om vine de la DOMNUL.
He tokomaha e whai ana kia paingia e te rangatira: otiia i ahu mai i a Ihowa te whakawa mo te tangata.
27 Un om nedrept este o urâciune pentru cel drept, și cel integru pe cale este urâciune pentru cel stricat.
He mea whakarihariha ki te hunga tika te tangata whakahaere he; a he mea whakarihariha hoki ki te tangata kino te tangata he tika tona ara.
