Proverbe 29
1 Cel care, fiind deseori mustrat, își înțepenește gâtul, va fi nimicit dintr-o dată și fără remediu.
Haitoañe aniany, tsy amañ’aoly, ty gan-katoke beteke endahañe.
2 Când cei drepți sunt în autoritate, poporul se bucură; dar când cel stricat conduce, poporul jelește.
Ie miraorao o vantañeo, mirebeke ondatio, fa ie mifehe ty lo-tsereke, miñeoñeoñe ondatio.
3 Oricine iubește înțelepciunea bucură pe tatăl său, dar cel ce se însoțește cu curvele își cheltuiește averea.
Mahaehak’ an-drae t’indaty mikoko hihitse, fe mampianto vara ty mpiaman-tsimirirañe.
4 Prin judecată împăratul întemeiază țara, dar cel ce primește daruri o dărâmă.
Ampijadoña’ i mpanjakay an-katò ty tane’e, fe mihotrake t’ie mandrambe vokàñe.
5 Un om care lingușește pe vecinul său întinde o cursă pentru picioarele sale.
Mandafike harato ho am-pandia’e eo t’indaty mitsiriry rañetse.
6 În fărădelegea unui om rău se află o capcană, dar cel drept cântă și se bucură.
Fiolàñe ty mamandrike i lo-tserekey, fe misabo naho mirebeke ty mahity.
7 Cel drept ia aminte la cauza săracului, dar cel stricat dă atenție să nu o cunoască.
Haoñe’ ty vantañe ty zo’ o rarakeo, fe tsy apota’ i lo-tserekey i hilala zay.
8 Oamenii batjocoritori aduc o cetate în capcană, dar oamenii înțelepți întorc furia.
Mamofotse ty rova, ondaty mañivañivao, fe mampivio-kabosehañe o mahihitseo.
9 Dacă un om înțelept se ceartă cu un om nebun, fie că se înfurie, fie că râde, nu este odihnă.
Ie mifandietse ami’ty dagola ty mahihitse, le ifanampea’ ty filoroloroañe naho fanivetiveañe tsy mijihetse.
10 Cei setoși de sânge urăsc pe cel integru, dar cei drepți îi caută sufletul.
Heje’ o mpampiori-dioo ty vañoñe; le i vantañey, paia’ iareo ty fiai’e.
11 Un prost își rostește toată mintea, dar un om înțelept o păstrează până mai târziu.
Fonga abora’ i dagolay ty tro’e, fe kalaña’ i mahihitsey am-pianjiñañe ao ty aze.
12 Dacă un conducător dă ascultare la minciuni, toți servitorii lui sunt stricați.
Ie mañaom-bande ty mpifehe, miha raty iaby o roandria’eo.
13 Săracul și omul înșelător se întâlnesc, dar DOMNUL le luminează ochii la amândoi.
Ty fihambaña’ i rarakey naho o mpamorekekeo: Iehovà ty mañazava ty fihaino’ i roe rey.
14 Împăratul care cu credincioșie judecă pe sărac va avea tronul lui întemeiat pentru totdeauna.
Ie mizaka o rarakeo an-kahiti’e ty mpanjaka, le hijadoñe kitro añ’afe’e i fiambesa’ey.
15 Nuiaua și mustrarea dau înțelepciune, dar un copil lăsat de capul lui o face de rușine pe mama lui.
Mpanolo-hihitse ty kobay naho ty endake, fe manalatse rene ty anake manao tsidaredare.
16 Când cei stricați se înmulțesc, crește fărădelegea, dar cei drepți vor vedea căderea lor.
Ie mionjoñe o tsivokatseo, mitombo ty fiolàñe, fe ho sambae’ i vañoñey ty fifotsaha’ iareo.
17 Corectează pe fiul tău și îți va da odihnă; da, el va da desfătare sufletului tău.
Lilovo ty ana’o, le hampanintsiña’e, vaho hampinembanembae’e ty arofo’o.
18 Unde nu este viziune poporul piere, dar cel ce ține legea, fericit este el.
Ie po-aroñarom-pitokiañe, le hahifi’ ondatio añe ty filieram-batañe, haha ka ze mahatan-Kàke.
19 Un servitor nu va fi corectat prin cuvinte, căci deși înțelege nu va răspunde.
Tsy mahafanoro ty ondevo t’ie saontsieñe avao, ndra te azo’e tsy haoñe’e.
20 Vezi tu pe un om pripit în vorbele lui? Este mai multă speranță pentru un prost decât pentru el.
Inao t’indaty taentaeneñe am-pisaontsi’e, bey fitamàñe ty dagola te ama’e.
21 Cel ce cu grijă crește pe servitorul său din copilărie, el îi va deveni fiu de-a lungul timpului.
I mañaonkaom-pitoroñe boak’amy faha-ajaja’eiy, ro hanjo aze mpandova am-para’e.
22 Un om mânios stârnește ceartă și un om furios abundă în fărădelege.
Mpitrobo fitribahañe ty boseke, vaho lako fiolàñe ty mpidabadoa.
23 Mândria unui om îl va înjosi, dar onoarea îl va sprijini pe cel umil în duh.
Mamotsake ondaty ty habohaboha’e, fe asiñeñe ty mpireke añ’arofo.
24 Cel ce este partener cu un hoț își urăște propriul suflet; aude blestemul și nu îl dă pe față.
Malaim-batañe ty mpireketse ami’ty mpampikametse, tsanoña’e i sisìy, f’ie tsy mitalily.
25 Teama de om aduce o capcană, dar oricine își pune încrederea în DOMNUL va fi în siguranță.
Miafara ho fandrike ty fihembañañe ama’ ondaty; fe honjoneñe ty miato am’ Iehovà.
26 Mulți caută favoarea conducătorului, dar judecata fiecărui om vine de la DOMNUL.
Maro ty mipay ty fañisoham-pifehe, fa Iehovà ro ahazoa’ t’indaty to.
27 Un om nedrept este o urâciune pentru cel drept, și cel integru pe cale este urâciune pentru cel stricat.
Tiva amo vañoñeo t’indaty tsy to; fe veta amy lo-tserekey ty vantañe am-pañaveloa’e.
