< Proverbe 29 >
1 Cel care, fiind deseori mustrat, își înțepenește gâtul, va fi nimicit dintr-o dată și fără remediu.
Viro qui corripientem dura cervice contemnit, repentinus ei superveniet interitus, et eum sanitas non sequetur.
2 Când cei drepți sunt în autoritate, poporul se bucură; dar când cel stricat conduce, poporul jelește.
In multiplicatione justorum lætabitur vulgus; cum impii sumpserint principatum, gemet populus.
3 Oricine iubește înțelepciunea bucură pe tatăl său, dar cel ce se însoțește cu curvele își cheltuiește averea.
Vir qui amat sapientiam lætificat patrem suum; qui autem nutrit scorta perdet substantiam.
4 Prin judecată împăratul întemeiază țara, dar cel ce primește daruri o dărâmă.
Rex justus erigit terram; vir avarus destruet eam.
5 Un om care lingușește pe vecinul său întinde o cursă pentru picioarele sale.
Homo qui blandis fictisque sermonibus loquitur amico suo rete expandit gressibus ejus.
6 În fărădelegea unui om rău se află o capcană, dar cel drept cântă și se bucură.
Peccantem virum iniquum involvet laqueus, et justus laudabit atque gaudebit.
7 Cel drept ia aminte la cauza săracului, dar cel stricat dă atenție să nu o cunoască.
Novit justus causam pauperum; impius ignorat scientiam.
8 Oamenii batjocoritori aduc o cetate în capcană, dar oamenii înțelepți întorc furia.
Homines pestilentes dissipant civitatem; sapientes vero avertunt furorem.
9 Dacă un om înțelept se ceartă cu un om nebun, fie că se înfurie, fie că râde, nu este odihnă.
Vir sapiens si cum stulto contenderit, sive irascatur, sive rideat, non inveniet requiem.
10 Cei setoși de sânge urăsc pe cel integru, dar cei drepți îi caută sufletul.
Viri sanguinum oderunt simplicem; justi autem quærunt animam ejus.
11 Un prost își rostește toată mintea, dar un om înțelept o păstrează până mai târziu.
Totum spiritum suum profert stultus; sapiens differt, et reservat in posterum.
12 Dacă un conducător dă ascultare la minciuni, toți servitorii lui sunt stricați.
Princeps qui libenter audit verba mendacii, omnes ministros habet impios.
13 Săracul și omul înșelător se întâlnesc, dar DOMNUL le luminează ochii la amândoi.
Pauper et creditor obviaverunt sibi: utriusque illuminator est Dominus.
14 Împăratul care cu credincioșie judecă pe sărac va avea tronul lui întemeiat pentru totdeauna.
Rex qui judicat in veritate pauperes, thronus ejus in æternum firmabitur.
15 Nuiaua și mustrarea dau înțelepciune, dar un copil lăsat de capul lui o face de rușine pe mama lui.
Virga atque correptio tribuit sapientiam; puer autem qui dimittitur voluntati suæ confundit matrem suam.
16 Când cei stricați se înmulțesc, crește fărădelegea, dar cei drepți vor vedea căderea lor.
In multiplicatione impiorum multiplicabuntur scelera, et justi ruinas eorum videbunt.
17 Corectează pe fiul tău și îți va da odihnă; da, el va da desfătare sufletului tău.
Erudi filium tuum, et refrigerabit te, et dabit delicias animæ tuæ.
18 Unde nu este viziune poporul piere, dar cel ce ține legea, fericit este el.
Cum prophetia defecerit, dissipabitur populus; qui vero custodit legem beatus est.
19 Un servitor nu va fi corectat prin cuvinte, căci deși înțelege nu va răspunde.
Servus verbis non potest erudiri, quia quod dicis intelligit, et respondere contemnit.
20 Vezi tu pe un om pripit în vorbele lui? Este mai multă speranță pentru un prost decât pentru el.
Vidisti hominem velocem ad loquendum? stultitia magis speranda est quam illius correptio.
21 Cel ce cu grijă crește pe servitorul său din copilărie, el îi va deveni fiu de-a lungul timpului.
Qui delicate a pueritia nutrit servum suum postea sentiet eum contumacem.
22 Un om mânios stârnește ceartă și un om furios abundă în fărădelege.
Vir iracundus provocat rixas, et qui ad indignandum facilis est erit ad peccandum proclivior.
23 Mândria unui om îl va înjosi, dar onoarea îl va sprijini pe cel umil în duh.
Superbum sequitur humilitas, et humilem spiritu suscipiet gloria.
24 Cel ce este partener cu un hoț își urăște propriul suflet; aude blestemul și nu îl dă pe față.
Qui cum fure participat odit animam suam; adjurantem audit, et non indicat.
25 Teama de om aduce o capcană, dar oricine își pune încrederea în DOMNUL va fi în siguranță.
Qui timet hominem cito corruet; qui sperat in Domino sublevabitur.
26 Mulți caută favoarea conducătorului, dar judecata fiecărui om vine de la DOMNUL.
Multi requirunt faciem principis, et judicium a Domino egreditur singulorum.
27 Un om nedrept este o urâciune pentru cel drept, și cel integru pe cale este urâciune pentru cel stricat.
Abominantur justi virum impium, et abominantur impii eos qui in recta sunt via. Verbum custodiens filius extra perditionem erit.