Proverbe 29
1 Cel care, fiind deseori mustrat, își înțepenește gâtul, va fi nimicit dintr-o dată și fără remediu.
Kom fin likkekelana ke pacl mwet uh aksuwosye kom, sie len kom ac musalla ac tia ku in sifil tuyak.
2 Când cei drepți sunt în autoritate, poporul se bucură; dar când cel stricat conduce, poporul jelește.
Sie mwet suwoswos fin leum, na mwet nukewa ac engan. Sie mwet sesuwos fin leum, na mwet nukewa asor.
3 Oricine iubește înțelepciunea bucură pe tatăl său, dar cel ce se însoțește cu curvele își cheltuiește averea.
Kom fin aksaokye lalmwetmet, na papa tomom el ac engan sum. Ma lalfon se in sisla mani ke mutan kosro su kukakin mano.
4 Prin judecată împăratul întemeiază țara, dar cel ce primește daruri o dărâmă.
Sie tokosra su suk ma suwohs, mutunfacl sel ac fah arulana ku; a el fin nunku na ke mani, el ac kunausla mutunfacl sel.
5 Un om care lingușește pe vecinul său întinde o cursă pentru picioarele sale.
Kom fin aklukukye kawuk lom an, kom sifacna oakiya sie mwe kwasrip nu sum.
6 În fărădelegea unui om rău se află o capcană, dar cel drept cântă și se bucură.
Mwet koluk uh sifacna sremla in ma koluk lalos, a mwet suwoswos elos on ac engan.
7 Cel drept ia aminte la cauza săracului, dar cel stricat dă atenție să nu o cunoască.
Mwet wo elos kalem ke enenu lun mwet sukasrup, a mwet koluk elos tiana nunku ke ma inge.
8 Oamenii batjocoritori aduc o cetate în capcană, dar oamenii înțelepți întorc furia.
Mwet folkas uh ku in akfohsyauk siti nufon se. Elos su lalmwetmet ku in akmisyela.
9 Dacă un om înțelept se ceartă cu un om nebun, fie că se înfurie, fie că râde, nu este odihnă.
Ke sie mwet lalmwetmet el usak sie mwet lalfon nu in nununku, mwet lalfon sac ac israsr ac wowoyak ke kas in sufan nu sel.
10 Cei setoși de sânge urăsc pe cel integru, dar cei drepți îi caută sufletul.
Mwet akmas uh kwase mwet ma oru ma suwohs, a mwet suwoswos elos ac suk in loango moul lun mwet suwohs.
11 Un prost își rostește toată mintea, dar un om înțelept o păstrează până mai târziu.
Mwet lalfon uh mongsa, a mwet lalmwetmet elos muteng ac ku in kutong.
12 Dacă un conducător dă ascultare la minciuni, toți servitorii lui sunt stricați.
Sie mwet leum fin lohang nu ke kas kikiap, mwet pwapa lal nukewa ac fah kikiap.
13 Săracul și omul înșelător se întâlnesc, dar DOMNUL le luminează ochii la amândoi.
Mwet sukasrup ac mwet su akkeokyalos elos oana sie in lumah se inge: LEUM GOD pa oru elos in ku in liye.
14 Împăratul care cu credincioșie judecă pe sărac va avea tronul lui întemeiat pentru totdeauna.
Sie tokosra fin oaru in liyaung suwohs lun mwet sukasrup, el ac fah leum ke pacl loeleos.
15 Nuiaua și mustrarea dau înțelepciune, dar un copil lăsat de capul lui o face de rușine pe mama lui.
Ma wowo se in kai ac aksuwosye sie tulik. Fin filfilla elan oru lungse lal sifacna, ac fah mwe mwekin nu sin nina kial.
16 Când cei stricați se înmulțesc, crește fărădelegea, dar cei drepți vor vedea căderea lor.
Ke pacl mwet koluk uh kol, ma koluk ac yokelik. Tusruktu mwet suwoswos ac fah moul ac liye ke mwet inge tila kol.
17 Corectează pe fiul tău și îți va da odihnă; da, el va da desfătare sufletului tău.
Kai wen nutum, ac kom ac fah insewowo sel pacl nukewa. El ac fah tiana akmwekinye kom.
18 Unde nu este viziune poporul piere, dar cel ce ține legea, fericit este el.
Sie mutunfacl ma tia lohang nu ke kolyuk lun God ac fohsak. Insewowo elos su liyaung ma sap lun God!
19 Un servitor nu va fi corectat prin cuvinte, căci deși înțelege nu va răspunde.
Kom tia ku in kai sie mwet kulansap ke kas mukena. El ac ku in kalem kac, tuh el ac tiana lohang nu kac.
20 Vezi tu pe un om pripit în vorbele lui? Este mai multă speranță pentru un prost decât pentru el.
Yohk finsrak lasr nu ke sie mwet lalfon, liki sie mwet ingunyar in sramsram.
21 Cel ce cu grijă crește pe servitorul său din copilărie, el îi va deveni fiu de-a lungul timpului.
Kom fin sang nu sin mwet kulansap lom ma nukewa ma el lungse ke el srikyak, sie len el ac sruokya ma lom nukewa.
22 Un om mânios stârnește ceartă și un om furios abundă în fărădelege.
Mwet mongsa uh purakak akukuin ac lokoalok pacl nukewa.
23 Mândria unui om îl va înjosi, dar onoarea îl va sprijini pe cel umil în duh.
Filang lun sie mwet ac fah akmwekinyal; ac kom fin inse pusisel, ac akfulatyeyuk kom.
24 Cel ce este partener cu un hoț își urăște propriul suflet; aude blestemul și nu îl dă pe față.
Sie mwet kasru lun mwet pisrapasr el pwanma mwe lokoalok nu sel sifacna. El fin fahkak ma pwaye ye mutun nununku, el ac fah eis kai. Ac el fin wikin, na ac fah selngawiyuk el.
25 Teama de om aduce o capcană, dar oricine își pune încrederea în DOMNUL va fi în siguranță.
Sie mwe sensen in nunku ke ma mwet uh nunku keim; tuh kom fin lulalfongi in LEUM GOD, kom ac tiana sensen.
26 Mulți caută favoarea conducătorului, dar judecata fiecărui om vine de la DOMNUL.
Mwet nukewa lungse suk ohi sin mwet leum uh, a LEUM GOD mukena ku in sot nununku suwohs.
27 Un om nedrept este o urâciune pentru cel drept, și cel integru pe cale este urâciune pentru cel stricat.
Mwet suwoswos uh kwase mwet koluk, ac mwet koluk kwase pac mwet suwoswos.
