< Proverbe 29 >

1 Cel care, fiind deseori mustrat, își înțepenește gâtul, va fi nimicit dintr-o dată și fără remediu.
Sodeyn perischyng schal come on that man, that with hard nol dispisith a blamere; and helth schal not sue hym.
2 Când cei drepți sunt în autoritate, poporul se bucură; dar când cel stricat conduce, poporul jelește.
The comynalte schal be glad in the multipliyng of iust men; whanne wickid men han take prinshod, the puple schal weyle.
3 Oricine iubește înțelepciunea bucură pe tatăl său, dar cel ce se însoțește cu curvele își cheltuiește averea.
A man that loueth wisdom, makith glad his fadir; but he that nurschith `an hoore, schal leese catel.
4 Prin judecată împăratul întemeiază țara, dar cel ce primește daruri o dărâmă.
A iust king reisith the lond; an auerouse man schal distrie it.
5 Un om care lingușește pe vecinul său întinde o cursă pentru picioarele sale.
A man that spekith bi flaterynge and feyned wordis to his frend; spredith abrood a net to hise steppis.
6 În fărădelegea unui om rău se află o capcană, dar cel drept cântă și se bucură.
A snare schal wlappe a wickid man doynge synne; and a iust man schal preise, and schal make ioye.
7 Cel drept ia aminte la cauza săracului, dar cel stricat dă atenție să nu o cunoască.
A iust man knowith the cause of pore men; an vnpitouse man knowith not kunnyng.
8 Oamenii batjocoritori aduc o cetate în capcană, dar oamenii înțelepți întorc furia.
Men ful of pestilence distryen a citee; but wise men turnen awei woodnesse.
9 Dacă un om înțelept se ceartă cu un om nebun, fie că se înfurie, fie că râde, nu este odihnă.
If a wijs man stryueth with a fool; whether he be wrooth, `ether he leiyith, he schal not fynde reste.
10 Cei setoși de sânge urăsc pe cel integru, dar cei drepți îi caută sufletul.
Menquelleris haten a simple man; but iust men seken his soule.
11 Un prost își rostește toată mintea, dar un om înțelept o păstrează până mai târziu.
A fool bringith forth al his spirit; a wise man dilaieth, and reserueth in to tyme comynge afterward.
12 Dacă un conducător dă ascultare la minciuni, toți servitorii lui sunt stricați.
A prince that herith wilfuli the wordis of a leesyng; schal haue alle mynystris vnfeithful.
13 Săracul și omul înșelător se întâlnesc, dar DOMNUL le luminează ochii la amândoi.
A pore man and a leenere metten hem silf; the Lord is liytnere of euer ethir.
14 Împăratul care cu credincioșie judecă pe sărac va avea tronul lui întemeiat pentru totdeauna.
If a kyng demeth pore men in treuthe; his trone schal be maad stidfast with outen ende.
15 Nuiaua și mustrarea dau înțelepciune, dar un copil lăsat de capul lui o face de rușine pe mama lui.
A yerde and chastisyng schal yyue wisdom; but a child, which is left to his wille, schendith his modir.
16 Când cei stricați se înmulțesc, crește fărădelegea, dar cei drepți vor vedea căderea lor.
Grete trespassis schulen be multiplied in the multipliyng of wickid men; and iust men schulen se the fallyngis of hem.
17 Corectează pe fiul tău și îți va da odihnă; da, el va da desfătare sufletului tău.
Teche thi sone, and he schal coumforte thee; and he schal yyue delicis to thi soule.
18 Unde nu este viziune poporul piere, dar cel ce ține legea, fericit este el.
Whanne prophesie faylith, the puple schal be distried; but he that kepith the lawe, is blessid.
19 Un servitor nu va fi corectat prin cuvinte, căci deși înțelege nu va răspunde.
A seruaunt mai not be tauyt bi wordis; for he vndirstondith that that thou seist, and dispisith for to answere.
20 Vezi tu pe un om pripit în vorbele lui? Este mai multă speranță pentru un prost decât pentru el.
Thou hast seyn a man swift to speke; foli schal be hopid more than his amendyng.
21 Cel ce cu grijă crește pe servitorul său din copilărie, el îi va deveni fiu de-a lungul timpului.
He that nurschith his seruaunt delicatli fro childhod; schal fynde hym rebel aftirward.
22 Un om mânios stârnește ceartă și un om furios abundă în fărădelege.
A wrathful man territh chidingis; and he that is liyt to haue indignacioun, schal be more enclynaunt to synnes.
23 Mândria unui om îl va înjosi, dar onoarea îl va sprijini pe cel umil în duh.
Lownesse sueth a proude man; and glorie schal vp take a meke man of spirit.
24 Cel ce este partener cu un hoț își urăște propriul suflet; aude blestemul și nu îl dă pe față.
He that takith part with a theef, hatith his soule; he herith a man chargynge greetli, and schewith not.
25 Teama de om aduce o capcană, dar oricine își pune încrederea în DOMNUL va fi în siguranță.
He that dredith a man, schal falle soon; he that hopith in the Lord, shal be reisid.
26 Mulți caută favoarea conducătorului, dar judecata fiecărui om vine de la DOMNUL.
Many men seken the face of the prince; and the doom of alle men schal go forth of the Lord.
27 Un om nedrept este o urâciune pentru cel drept, și cel integru pe cale este urâciune pentru cel stricat.
Iust men han abhomynacioun of a wickid man; and wickid men han abhomynacioun of hem, that ben in a riytful weye. A sone kepynge a word, schal be out of perdicioun.

< Proverbe 29 >