Proverbe 28
1 Cel stricat fuge când nu îl urmărește nimeni, dar cei drepți sunt cutezători ca un leu.
Wadela: i hamosu dunu da dunu eno ili hame sefasibi amomane hobeasa. Be moloidafa dunu da laione wa: me agoane hame beda: sa.
2 Din cauza fărădelegii unei țări sunt mulți prinți în ea, dar printr-un om al priceperii și cunoașterii, starea țării va fi prelungită.
Fifi asi gala da wadela: le hamosea, ilia hina bagade da mae aligili hedolo afafadenesa. Be molole dawa: su hina bagade da fifi asi gala noga: le ouligisia, ilia da gasalawane esalumu.
3 Un om sărac care asuprește pe sărac este ca o ploaie torențială care nu lasă mâncare.
Gibu da foga oule masea, ha: i manu sagai da muagia: sa. Amo defele, nimi bagade ouligisu dunu da hame gagui dunu wadela: sa.
4 Cei ce părăsesc legea laudă pe cei stricați, dar cei ce țin legea se luptă cu ei.
Di da sema nabawane hame hamosea, di da wadela: le hamosu dunu amolalimagale hamosa. Be di da noga: le nabasea, di da amolalima hame gasa.
5 Oamenii răi nu înțeleg judecata, dar cei ce caută pe DOMNUL înțeleg totul.
Wadela: le hamosu dunu da moloidafa fofada: su hou hame dawa: Be nowa da Hina Godema nodone sia: ne gadosea, da amo hou noga: le dawa:
6 Mai bun este săracul care umblă în integritatea lui, decât cel care este pervers în căile lui, deși este bogat.
Di da liligi hame gaguiwane, be moloidafa hou hamonanumu da defea. Be bagade gaguiwane, be moloi hame hamosa esalumu da defea hame.
7 Oricine ține legea este un fiu înțelept, dar cel ce este un însoțitor al celor destrăbălați rușinează pe tatăl său.
Goi ayeligi da sema noga: le nabasea da bagade dawa: su dunu agoai esala. Be dunu da wiwili gala: su dunu ilima gilisisia, da ea edama gogosiasu iaha.
8 Cel ce prin camătă și câștig nedrept își mărește averea, o va aduna pentru cel ce se va milostivi de săraci.
Dia da muni molole hame lasea, o dabua baligili legebeba: le, bagade gagui ba: sea, fa: no dia muni huluane da fisi dagoi ba: mu. Haeafui dunu da amo muni lale, hame gagui dunuma imunu.
9 Cel ce își întoarce urechea de la auzirea legii, chiar [și] rugăciunea lui va fi urâciune.
Di da Gode Ea sema higasea, Gode da dia sia: ne gadosu nabimu amola higamu.
10 Oricine duce pe cei drepți în rătăcire pe o cale rea, va cădea el însuși în propria lui groapă; dar cei integri vor avea în posesiune lucruri bune.
Di da moloidafa dunuma ogogobeba: le, e da wadela: le hamosea, amo da sani agoane. Be di da dina: saniga sa: imu. Be Gode da moloidafa dunuma bidi imunu.
11 Omul bogat este înțelept în îngâmfarea lui, dar săracul care are înțelegere îl cercetează.
Liligi bagade gagui dunu da gasa fili, ili da noga: i dawa: su bagadeyale ilila: dawa: lala. Be liligi hame gagui molole dawa: su dunu, ilia liligi bagade gagui dunu ilia giadofabe asigi dawa: su hou noga: le dawa:
12 Când cei drepți se bucură este o mare glorie, dar când cei stricați se ridică, omul se ascunde.
Moloidafa dunu da ouligisu hou lasea, dunu huluane da nodone gilisili ha: i naha. Be wadela: le hamosu dunu da ouligisu hou lasea, eno dunu da hobeale wamoaligisa.
13 Cel ce își acoperă păcatele nu va prospera, dar oricine le mărturisește și se lasă de ele va primi milă.
Di da dia wadela: i hamoi amo wamolegesea, di da hahawane hame esalumu. Be dia wadela: i hou amo fofada: ne, sinidigisia, Gode da dima gogolema: ne olofomu.
14 Fericit este omul care se teme întotdeauna, dar cel ce își împietrește inima va cădea în ticăloșie.
Eso huluane Hina Godema nabasu hou hamosea, di da hahawane ba: mu. Be di da hihini gasa fili hamosea, dia hou da wadela: lesi dagoi ba: mu.
15 Precum un leu care rage și un urs căutând pradă, așa este un conducător stricat peste poporul sărac.
Wadela: le hamosu ouligisu dunu da nimi bagade gesenenanebe laione wa: me o gogoli ahoanebe ‘bea’ agoane. Agoaiwane dunu da dunu fi ouligisia, hame gagui dunu da gasa hameba: le, se nabala.
16 Prințul care duce lipsă de înțelegere este și un mare opresor, dar cel ce urăște lăcomia își va lungi zilele.
Ouligisu dunu da dawa: su noga: i hame galea, e da ea fi ilima gasa fili, nimi bagadewane ouligimu. Be moloidafa ouligisu dunu da ode bagohame ea fi ouligimu.
17 Un om care varsă violent sângele oricărei persoane va fugi la groapă; să nu îl oprească nimeni.
Nowa dunu da fane legesu hou hamosea, e da fedege agoane hina: bogoi uli dogosa. Amaiba: le, amo logo di mae hedofama.
18 Oricine umblă cu integritate va fi salvat, dar cel pervers în căile lui va cădea fără întârziere.
Di da moloidafa hou hamosea, dia esalusu da gaga: i dagoi ba: mu. Be di da hou moloi hame hamosea, hedolo dafamu.
19 Cel ce își ară pământul va avea multă pâine, dar cel ce se duce după oameni de nimic va avea destulă sărăcie.
Dogolole bugili nasu dunu da ha: i manu gilisi ba: sa. Be dunu da mae hawa: hamone, udigili esalea, ha: bagade ba: mu.
20 Un om credincios va abunda cu binecuvântări, dar cel ce se grăbește să fie bogat nu va fi nevinovat.
Moloidafa dunu da hahawane ganumu. Be nowa da hedolodafa bagade gaguiwane esalomusa: dawa: sea da se dabe iasu ba: mu.
21 Nu este bine să părtinești oamenii; chiar pentru o bucată de pâine acel om va călca legea.
Afamagasu hou da wadela: idafa. Be wadela: i fofada: su dunu da hano suligisu lasea, hedolowane afamagasa.
22 Cel ce se grăbește să se îmbogățească are un ochi rău și nu ia aminte că sărăcia va veni peste el.
Uasu dunu da hedolowane liligi bagade lamusa: dawa: beba: le, e da fa: no liligi hame gaguiwane esalumu amo hi hame dawa: sa.
23 Cel care mustră un om la sfârșit va găsi mai multă favoare decât cel ce lingușește cu limba.
Mae wamolegele, hima hou hahamoma: ne gagabole odagia sia: mu da defea. Agoane hame hamosea, di da ema hame asigisa. E da se lamu be fa: no amo sia: da dabua hahaeafuli sia: baligisa dawa: mu.
24 Oricine jefuiește pe tatăl său sau pe mama sa și spune: Nu este fărădelege; același este însoțitorul unui nimicitor.
Nowa dunu da ea ada amola ame amo elea liligi wamolasea, amo ea hou da gugunufinisisu dunu ea hou defele gala.
25 Cel mândru în inimă stârnește ceartă, dar cel ce își pune încrederea în DOMNUL va fi îngrășat.
Uasu hou hamosea, fa: no bidi doaga: mu. Be di da Hina Godema dafawaneyale dawa: mu da defea.
26 Cel ce se încrede în propria inimă este un prost, dar oricine umblă cu înțelepciune va fi eliberat.
Di da dia hanai amoga fawane fa: no bobogesea, amo da gagaoui hou agoai galebe. Be noga: le dawa: su dunu ilia olelesuma fa: no bobogesea, di da gaga: i ba: mu.
27 Cel ce dă săracului nu va duce lipsă, dar cel ce își acoperă ochii va avea multe blesteme.
Dia liligi amo hame gagui dunu iligili iasea, di da eso huluane dia esaloma: ne lamu liligi defele ganabe ba: mu. Be di da hame gagui dunu, ilima hame asigi agoai lalea, dunu bagohame ilia da di gagabui aligima: ne sia: mu.
28 Când cei stricați se înalță, oamenii se ascund; dar când pier cei răi, cei drepți se înmulțesc.
Wadela: le hamosu dunu da ouligisu hou lasea, ea fi dunu da ilia wamo aligisu soge hame yolesisa. Be wadela: le ouligisu dunu da dafasea, moloidafa dunu da ilia fi bu ouligimu.
